Comisia Europeană susţine joi, 14.03 a.c., o declaraţie în faţa eurodeputaţilor pe tema restituirii tezaurului românesc însuşit ilegal de Rusia în timpul Primului Război Mondial. Declaraţia Comisiei va fi urmată de o dezbatere, după care va fi supusă la vot o rezoluţie.
Europarlamentarii români au sprijinit Banca Națională a României în acest demers. Nu mai departe de săptămâna trecută a fost inaugurată expoziţia ”Tezaurul Băncii Naţionale a Românei, trimis la Moscova şi niciodată returnat – o datorie mai veche de un secol”, la sediul Parlamentului European.
Într-un interviu exclusiv cu PS News, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, explică de ce este importantă adoptarea rezoluției restituirii tezaurului românesc, în PE, aceasta fiind o legitimare și un argument suplimentar, recunoscut internațional.
“Sunt o grămadă de active blocate pe care le are Rusia, acum, în Occident și da, se discută foarte mult despre utilizare acestor active pentru Ucraina și pentru recuperarea unor datorii pe care alte state din Occident le au în Rusia”.
Discuțiile au început acum. Dacă vom reuși acest demers e altă problemă
“În momentul în care se va ajunge la o discuție de activare sau de utilizare a activelor rusești pe diverse tronsoane pentru pagubele din Ucraina, pentru despăgubirea statelor occidentale care au avut active înghețate în Rusia, trebuie pus pe agendă (și asta este intenția) și tezaurul României și contravaloarea tezaurului, creanța pe care de fapt statul român o are în Rusia. Discuțiile au început acum. Dacă vom reuși acest demers e altă problemă. Dar asta este direcția”, spune Dan Suciu pentru PS News.
Orice tribunal internațional va ține cont de rezoluția noastră din Parlamentul European
„Avem o rezoluție în Parlamentul European doar că, odată consacrată această chestiune, la nivel internațional și printr-o rezoluție europeană, se legitimează solicitarea de utilizare a unor eventuale active blocate într-un context mai larg. Poate fi pus pe agendă și poate fi util, și poate fi luat în discuție, subiectul.
În momentul în care se poate negocia cu Rusia, după război, indiferent cum va fi el finalizat, e un argument suplimentar rezoluția din Parlamentul European, din moment ce pe plan internațional este o recunoaștere a problemei, orice tribunal internațional va ține cont de ea”.
91,5 tone aur fin, tezaurul României de la Moscova
“În 1916-1917 am trimis la Moscova, echivalentul a 91,5 tone de aur fin pentru că am trimis atunci atât lingouri cât și monede de diferite valori în aur și atunci echivalența la tot este de 91,5 tone aur fin.
Rolul Băncii Naționale a fost să pună la dispoziția Ministerului de Externe și a factorului politic documentele originale”.
Nu ne așteptăm să primim lingourile dar luăm în calcul echivalentul lor
“Am primit sprijinul tuturor grupurilor parlamentare. Eugen Tomac a avut ideea expoziției în Parlamentul European, pe care am organizat-o săptămâna trecută și toți ceilalți parlamentari, toate grupurile ne-au sprijinit.
Deocamdată, important este să avem această rezoluție și să așteptăm momentul în care va fi o decizie internațională în legătură cu utilizarea activelor rusești.
Nu avem o decizie internațională, avem o discuție. În momentul când vom avea o decizie, la masa credală poate fi și România cu recuperarea creanței pe care o reprezintă tezaurul, pentru că, repet, nu ne așteptăm să primim lingourile pe care le-am trimis în 1916-1917, deși este o discuție pe care trebuie să o luăm în calcul, dar, așa, echivalentul lor, da”, a conchis Dan Suciu.
Tezaurul este la Moscova din 1916-1917
Tezaurul României a fost trimis la Moscova în iarna lui 1916 și vara lui 1917, în contextul în care două treimi din țară erau sub ocupație militară, iar autoritățile, inclusiv Banca Națională, se refugiaseră la Iași.
Guvernul român și reprezentanții BNR au semnat cu reprezentantul Imperiului Rus o convenție în care s-au precizat condițiile primului transport la Moscova. Potrivit documentului, valorile românești se aflau „sub garanția guvernului rus în ceea ce privește securitatea transportului, securitatea depozitului, ca și întoarcerea în România”.
Acest prim transport a avut loc în decembrie 1916 și a inclus 1.738 de casete cu Tezaurul Băncii Naționale a României și două casete cu bijuteriile Reginei Maria.
Valoarea totală a bunurilor transportate la Moscova în iulie 1917 a fost de 7,5 miliarde lei.
După instalarea la putere a regimului comunist, Rusia a sechestrat tezaurul şi a refuzat înapoierea acestuia. O mare parte din valori a rămas nerestituită până în ziua de astăzi, precizează PE pe site-ul său, în prezentarea acestui punct de pe ordinea de zi a sesiunii plenare.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
