Unul dintre cei mai puternici miniștri ai Agriculturii din ultimii 33 de ani, profesor doctor universitar și președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, Valeriu Tabără, a oferit cititorilor PS News, răspunsuri la cea mai des întâlnită întrebare: De ce a atins, pragul de jos, agricultura țării?
L-am întâlnit pe Valeriu Tabără, la sfârșitul săptămânii trecute, la Academia Română. Avea loc Conferința științifică “Unde se află (1990-2023) și încotro se îndreaptă (ORIZONT 2050) Agricultura României”, o lucrare coordonată de acad. Păun Ion Otiman.
PS News: Domnule Valeriu Tabără, din lucrarea prezentată astăzi, semnalul este clar și din păcate, cu mult negativ. Se vorbește despre o agricultură neperformantă, nestructurată, necompetitivă, neconcurentială la nivel european și puternic polarizată.
V.Tabără: Da, din păcate, noi am mers pe ideea de unități foarte mari. Întregul sistem de agricultură mare, desfășurată pe suprafețe foarte mari și neglijarea celor mici duce la coeficienți foarte mari de sărăcie. Agricultura care ar trebui să fie promovată în România este cea pe care o face Dimitrie Muscă de la Curtici, Arad.
PS News: Aveți o viață dedicata agriculturii aceste țări. Cunoașteți ceea ce se întâmplă și în exterior, sistemele altor țări, politicile lor agricole. Am ratat noi, oare, un model bun?
V.Tabără: Agricultura din România nu avea nevoie de niciun model. Nu o spun ca naționalist, ci prin ceea ce aveam, realmente, ca potențial, în România. Nu avem nevoie de alt exemplu deoarece îl avem pe cel mai elocvent: gospodăria țărănească. Deși pare mic, este unul dintre sistemele cele mai integrate: de la găina de ouă și de carne, la porc, vițel, oi, vacă. Nu mai vorbesc despre sectorul pomicol. Într-o gospodărie țărănească găseai tot. Acesta era modelul cel mai sănătos.
PS News: Unde s-a greșit? Cine este de vină?
V.Tabără: În modul de a privi, mereu, peste granițe. Așa se întâmplă și acum, cu importurile, și așa s-a întâmplat și în 1990. Din păcate, atunci nu am apărat ceea ce aveam. A trebuit să așteptăm să avem niște măsuri în momente de criză: în mandatul meu, am modificat Codul Comercial. Am modificat, inclusiv,sistemul taxei vamale deoarece erau investiții pe care nu le puteam finaliza: aveam o competiție cu produse, nu doar ieftine ci și de foarte slabă calitate. După 1990, printr-o deschidere absolut iresponsabilă, noi am devenit o piață de gunoaie. Nu voi da nume de foști prim miniștrii sau miniștri ai Agriculturii care nu au mișcat un deget. Îi știți și dumneavoastră. Ori, ministrul Finanțelor care îmi spunea la un moment dat (reporter: din ce an? V. Tabăra: 1994-1995, este o stenograma în Guvern). Deci, îmi spunea: “Mai, ia mai lasă-mă cu Agricultura că o să crești producția și nu vom avea ce face cu ea!” Da, am avut această chestiune în Guvern chiar dacă aduceam argumente”.
PS News: Ce voia să spună, mai exact, de ce nu voia să exporte tot ceea ce era extra-producție?
V.Tabără: Nu era ușor să exporți.
PS News: Așadar, era complicat procesul de export pentru Ministerul Finanțelor?
V.Tabără: Da.Aveam stocuri de grâu și nu puteam exporta. De exemplu, când am venit eu la Ministerul Agriculturii, silozul Port-Constanța era în contract de peste un an și jumătate cu grâu adus din Serbia și din Bulgaria.
PS News: Aveam contracte importante înainte de ’90, dle Tabăra. Ce s-a întâmplat cu acele contracte?
V.Tabără: Noi am reluat și am intrat în sistemul de comerț, mai ales cu cereale, cu floarea soarelui, atunci, în ’94-’95. Marii traderi pe care îi avem azi în România au venit în perioada aceea 1995-1996.
PS News: Adică, în mandatul dumneavoastră de ministru al Agriculturii.
V.Tabără:: Da. Eu am avut o întâlnire cu șase dintre ei, cei mai mari traderi mondiali, la New York, pe data de 9 decembrie 1995. Atunci, le-am prezentat agricultura și potențialul agricol, de export,din România. La vremea aceea nu mă gândeam că cineva va bloca piața noastră internă. Asta a fost slăbiciunea celor care au urmat. Exemplu elocvent este Portul Constanța care este supra-aglomerat, nu funcționează, din prostie. Nu s-a gândit nimeni să nu facă silozuri pe danele principale de export ale produselor industriale. Trebuia să avem un port agricol special.
PS News: Nu ne-am pregătit pentru vremuri de război și pentru extesiile care vin o dată cu acest conflict. Reamintesc doar situația creată de tranzitul cerealelor ucrainene.
V.Tabără: Ucraina este doar un pretext. Problemele vin din sistemul nostru dezastruos de organizare. Nu facem ceea ce trebuie. În problema cu Ucraina trebuia clar să nu se facă concesii, să ai asigurat transportul la porturile dunărene, la cele de la Marea Neagră. Nu să vii să îmi faci comerț cu produsele tale, în România.
PS News: În ciuda interdicției importurilor, cu excepția celor câteva, cu licență, produsele ucrainene rămân în piețele din România
V.Tabără: Cine este de vină aici? Noi. Nu se verifică parametri de îndeplinire a condițiilor. Credeți-mă, știu ceea ce spun. Am stat de vorba cu fermieri serioși.
PS News: Cum ați cântări cele două mandate pe care le-ați avut la Ministerul Agriculturii din punct de vedere al dificultății?
V.Tabără:: Primul mandat a fost foarte greu. Am întâlnit acel liberalism făcut aiurea, fără nici o regulă. Ministerul Agriculturii era, efectiv, copleșit de probleme. Era problema Legii fondului funciar: noi puteam să nu avem doar un singur complex scurt, ci să avem cel puțin 50 de complexe. Eu asta am cerut în 1990: nu distrugeți ci reorganizati CAP-urile. Sunt sisteme economice care funcționează. Asta au făcut cehii, slovacii și ungurii. Ei fac și zootehnie și abator. Unele CAP-uri aveau acest sistem integrat, dar le-au distrus: au luat pământurile, grajdurile, le-au vândut vitele, mașinile. Au vândut tot.
PS News; Considerați că dacă acum, în anii aceștia, am trece din nou la sistemul cooperatist, ar fi o soluție?
V.Tabără:: Tipul acela de cooperative, nu. Acum nu mai vorbim despre o cooperative, ci despre un complex, un combinat, ca al lui Dimitrie Muscă. Vorbesc de un combinat bazat pe acțiuni sau pe arendă. O arendă convenită încă din anii ’90. Atunci plăteau pentru arendă, 1500 kg grâu la hectar, plus pâine. În plus, Muscă nu se bazează pe credite. El nu ia credite, lucrează pe banii lui. În fiecare zi, îi intră din magazine peste 300 mii lei, cash. A dezvoltat unul dintre cele mai moderne abatoare din România.
PS News: Ce părere aveți despre sistemul de subvenții din agricultură?
V.Tabără: Sistemul de subvenții nu oferă durabilitate. Uitați-vă prin ce trec fermierii! Noi ne ocupăm de 40% din potențialul agricol românesc și 60% este neglijat. Vedeți gospodăria mică, a rămas în voia sorții. Am pierdut toată piața internă a produsului agro-alimentar. Este cucerită de importuri, de rețele mari de magazine din străinătate.
PS News: În plus, încă există dublul standard, dle Tabăra.
V.Tabără: Da. Ca exemplu, revin la Muscă. El își permite să facă analizele la pesticide. Spunea că, recent, a prins o mare companie franceză, care a vândut îngrășăminte cu substanță activă cu 10% mai puțin concentrată. Deci, a vândut balast.
PS News: Un mesaj de încheiere pentru toți cei care încă nu și-au pierdut speranța?
V.Tabără: Trag un semnal de alarmă: în spațiul agricol din România este o depopulare cum nu a fost vreodată. Se pierd valori imense în zona rurală. Economia rurală nu funcționează deloc. Agricultura modernă înseamnă și modernizarea spațiului rural. Agricultura modernă nu înseamnă doar exploatații mari. Raportul PIB realizat în cele trei provincii românești : Transilvania, Moldova, Țara Românească, este cu mari diferențe. În Transilvania raportul PIB este de 4:1 în favoarea Transilvaniei deoarece structurile agrare sunt mai mici și mai bine închegate, ceea ce face ca echilibrul să fie mult mai mare, iar capacitatea de a umple spațiul comercial local este mare.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
