PNL și PSD, cele două partide care formează în prezent Executivul, ar putea să aibă un candidat comun la alegerile prezidențiale.
Invitat marți în emisiunea Puterea Știrilor, sociologul IRES Antonio Amuza a explicat și ce șanse are să se concretizeze varianta discutată în această perioadă în interiorul partidelor.
„E complicat ca Geoană să fie candidat independent”
„Cred că, până la urmă, singurul lucru sigur pe care îl avem în acest moment este că nu avem un candidat prezidențiabil cu acte în regulă. Adică nu știm cu adevărat cine sunt prezidențiabilii României. Dacă nevoia de schimbare ar fi una consolidată, atunci automat și răspunsul politic ar trebui să reflecte asta. Probabil că dezinteresul și deconectarea civică generală care caracterizează în general populația și acea dezamăgire de care am tot vorbit mai devreme influențează inclusiv acest lucru (n.r – întârzierea anunțării candidaților la prezidențiale). Adică, hai să vedem cine sunt acele lebede negre care schimbă peisajul politic, lucru cu care ne-am mai obișnuit. Ce-i drept, nu sunt neapărat adeptul acestei situații anul acesta, adică nu cred că vom fi atât de tare surprinși. Și spun asta și plasând într-un context mai larg. Adică faptul că, până una-alta, nu trebuie să mai primim neapărat girul chiar și, hai să-i spunem mai degrabă nevalidat oficial al partenerilor străini cu care ne-am obișnuit, prezidențiabilul României să fie uns de către Statele Unite.
Nu vorbim de Ciolacu un candidat clar la prezidențiale. De fapt, asta e marea problemă. Și, la fel cum spuneați mai devreme, Mircea Geoană ca fiind unul dintre candidații independenți. Complicat, când ai totuși un istoric care te leagă exclusiv de PSD, de un partid de stânga. Sigur, experiența recentă a sa și extrem de importantă în zona NATO, poate să fie un soi de alibi care reușește să-l mai înnobileze așa în percepția publică, dar este greu de smuls de acolo din percepția vizavi de pierderea alegerilor prezidențiale din trecut. Cred că, dacă nu mă înșel, inclusiv Marcel Ciolacu l-a ironizat, nu demult, în legătură cu aspectul acesta”, a declarat Antonio Amuza.
Criză de leadership la PNL. Rolul lui Iohannis
„Dacă vorbim despre PNL, acolo e evident că există un soi de criză de leadership. Vorbeați de doar Eduard Hellvig ca fiind poate unul dintre candidații pentru alegerile prezidențiale. În egală măsură, Nicolae Ciucă este președintele actual, mi-e greu să cred că nu are un cuvânt de spus în legătură cu asta. A fost premier, deja are o experiență și nu a refuzat din start o astfel de poziție. Și mai sunt și alți lideri în PNL, nu știu, mă gândesc la Bolojan sau alte vârfuri care au tot ieșit în spațiul media din ultimii ani. Tocmai ideea aceasta că încă nu știm și că există potențial pentru fiecare dintre aceste personaje politice, vorbesc cu atât mai tare de o luptă internă de stabilire a leadership-ului politic la nivelul organizației, iar până când lucrurile acestea nu se vor decanta, automat nu avem un candidat consistent din partea măcar unei organizații. Dacă vorbim și de despre o coaliție, cu atât mai complicat vor sta lucrurile, pentru că trebuie să existe o negociere mai complexă. Lucrurile deja sunt privite matematic în momentul respectiv, cine ia prezidențialele, cine constituie guvernul ș.a.m.d. pe cine eliminăm sau îndepărtăm de la guvernare.
Pot să vă spun că în sondajele pe care noi le-am mai făcut vedem un Klaus Iohannis care nu a apus definitiv, adică încă se bucură de o oarecare apreciere, dar care poate să vină și ca o formă de inerție din partea publicului care s-a obișnuit după 10 ani cu un președinte care a fost cu atât mai pasiv în relația și interacțiunea cu cetățeanul. Când ești pasiv, câștigi prin absență de cele mai multe ori, tocmai pentru că nu ajungi să dezamăgești, nu ajungi să ai mesaje pe care să nu le poți susține cu rezultatele de mai târziu. Iar asta poate să influențeze. La nivelul organizației, în schimb, lucrurile s-ar putea să stea un pic diferit. Nu auzim foarte des despre reîntoarcerea lui Klaus Iohannis și, mai mult decât atât, vedem lideri care nu-l mai invocă cu atât de multă frecvență cu cât se întâmpla în trecut. Deci e posibil ca cariera sa politică cu totul să apună, cel puțin pe plan local”, a mai spus sociologul.
Candidat comun PNL-PSD la prezidențiale: „Poate fi Geoană, poate fi Hellvig”
Discuții confirmate despre un candidat comun PSD-PNL la alegerile prezidențiale din acest an. Sociologul Marius Pieleanu, director al Avangarde, a anunțat marți că mai mulți lideri social-democrați ar fi de acord cu un candidat comun PNL-PSD la alegerile prezidențiale.
„Sunt mulți lideri PSD care ar fi de acord cu un candidat comun PNL- PSD. Ieri a fost prima dată când s-a vb despre asta, cu o condiție, sa fie un candidat independent. Poate fi oricine, poate fi Mircea Geoană, poate fi Eduard Hellvig. Hellvig este un intelectual, văzut bine de serviciile din SUA”, a declarat Marius Pieleanu, marți, la postul de televiziune Digi 24.
Ciucă: Este exclus un candidat comun PNL-PSD la alegerile prezidențiale
Președintele PNL, Nicolae Ciucă, declara luna trecută că este exclus un candidat comun PNL-PSD la alegerile prezidențiale din 2024, adăugând că „în toate fazele electorale de anul viitor PNL va merge pe cont propriu”.
„Prin noi înșine înseamnă că strategia, planul de campanie și direcțiile de acțiune ale PNL vizează toate fazele electorale din anul 2024. Vom merge pe cont propriu. Din moment ce ne-am asumat această responsabilitate, cum ar fi să ne ducem în fața cetățenilor să le zicem că urmează alegerile și noi nu mai guvernăm țara, că până la urmă aici se ajunge”, a declarat liderul PNL.
Ce s-ar fi discutat, însă, la prima ședință a coaliției
Liderii PSD și PNL s-au întâlnit luni, la guvern, într-o primă ședință de coaliție din 2024. Dincolo de temele la zi, legate de urgențele guvernării, s-a abordat și tema alegerilor prezidențiale de la sfârșitul acestui an.
Potrivit unor surse politice, s-a abordat inclusiv posibilitatea unui candidat comun PSD-PNL la alegerile prezidențiale. Discuția a fost însă fără perspective, deși au fost „puse pe masă” inclusiv nume de potențiali candidați.
Astfel, liberalii au ținut să precizeze că Nicolae Ciucă ar fi un bun candidat din partea coaliției. Numele lui Mircea Geoană a fost vehiculat, însă nici PSD, nici PNL, nu doresc să-l susțină pe acesta. În fine, într-o remarcă percepută de cei prezenți mai degrabă ca una sarcastică, Marcel Ciolacu s-a referit la o posibilă candidatură a fostului șef SRI Eduard Hellvig. Deși provine din rândul liberalilor, Hellvig nu are susținere în PNL în acest moment, potrivit surselor din partid citate de ziarulprofit.ro
Un al subiect discutat în coaliție este cel al comasării alegerilor. După cum se poate observa, în aceste zile PNL desfășoară o adevărată campanie de promovare a comasării, mizând pe mesaje care fac referire la costurile mari de organizare a cinci scrutine (europarlamentare, locale, parlamentare și două tururi de prezidențiale) și pe oboseala electoratului care ar putea afecta ideea de reprezentativitate. Liberalii ar dori comasarea alegerilor locale cu primul tur al alegerilor prezidențiale, de vreme ce orice altă formulă ar genera complicații prea mari pentru a trece testul de constituționalitate.
De cealaltă parte, social-democrații nu susțin comasarea dorită de liberali. În schimb, se ia în calcul o variantă mai radicală, cu trei weekenduri consecutive de alegeri: turul I prezidențiale – parlamentare – turul II prezidențiale. Oboseala electoratului nu ar fi o veste proastă pentru PSD, pentru că ar putea evita o prezență foarte ridicată în turul al doilea al prezidențialelor, scenariu deloc favorabil candidatului PSD.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
