Istoria alegerilor prezidențiale din ultimii 35 de ani:Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, Klaus Iohannis

Deși Iliescu reprezenta o umbră a vremurilor comuniste pentru o mare parte din populație, perspectiva CV Tudor părea mult mai periculoasă pe termen mediu și lung, fiind o figură extremistă, naționalistă.

În consecință, două săptămâni mai târziu, Iliescu a câștigat în turul doi cu peste 6,69 milioane de voturi – 66,8% în fața lui CV Tudor cu peste 3,3 milioane de voturi – 33,2%.

La fel ca în 1992 și 1996, candidatul prezidențial a fost o locomotivă pentru partid, iar acest lucru s-a evidențiat – PDSR-ul luând 220 de posturi și PRM-ul cu 121 de poziții, urmat de PNL și PD care au avut în total 87 de parlamentari.

Primul mandat de 5 ani la președinție. Epoca Băsescu

După votarea constituției din 2003 care a fost vitală pentru procesul de integrare în structurile Uniunii Europene, mandatul președintului a fost schimbat ca durată de la patru la cinci ani, fapt care a făcut momentul 2004 unul interesant din multe puncte de vedere.

A fost ultima dată când alegerile parlamentare au avut loc simultan și prima dată când un președinte a fost ales pentru un mandat de cinci ani. Cei doi protagoniști ai acestui moment au fost Adrian Năstase, prim-ministrul României și președintele PSD-ului după alegerea lui Iliescu în 2001 și Traian Băsescu, primarul capitalei din 2000 și reales în vara lui 2004.

Ultimul a devenit candidat al alianței DA (dintre PNL și PD), după retragerea lui Stolojan, lucru care a făcut ca posibila poziție de prim-ministru să fie ocupată de PNL, Băsescu fiind președintele PD între 2000 și 2004.

În primul tur, desfășurat pe 28 noiembrie 2004, Adrian Năstase (PSD+PUR) a obținut aproape 41% (peste 4,2 de milioane de voturi), urmat de Traian Băsescu (Alianța DA) cu aproape 34% (peste 3 milioane și jumătate de voturi) și CV Tudor, care a ajuns la nivelul lui Stolojan din 2000 (puțin peste 10% și puțin peste un milion de voturi).

În turul doi, la fel ca și 1996, s-a produs o rocadă, pe 12 decembrie 2004, Traian Băsescu devenind președinte cu peste 51,2% din voturi (peste 5,1 milioane) în fața lui Adrian Năstase (care nu a reușit să-și însușească un număr mai mare de voturi decât în primul tur) – 4,8 milioane de voturi (48,8%).

Se spune că un moment cheie ar fi fost dezbaterea finală dintre Traian Băsescu și Adrian Năstase, în care Cristian Tudor Popescu i-a adresat lui Năstase o întrebare ce avea să devină memorabilă:

“- Domnule Năstase, sunteți un iubitor și colecționar de artă, de frumos, știe toată lumea lucrul acesta. Eu vreau să vă întreb foarte personal, ce plăcere estetică vă trezește priveliștea unui iepure împușcat, căruia îi curge sângele din bot? sau unei căprioare sfârtecate de glonț? Nu mă pricep la chestiunea asta legată de vânătoare, dar vă întreb ce satisfacție puteți avea să omorâți un animal lipsit de apărare? Vânătoarea nu lasă nicio șansă acelui animal.

– Domnul Popescu, n-am mai fost de multă vreme la vânătoare și mă gândesc foarte serios dacă o să mai merg de acum înainte. Sigur, ar mai fi multe de spus, sunt vânători care v-ar putea răspunde la întrebarea asta, dar răspunsul meu e cel pe care vi l-am dat.”

De asemenea, în cadrul acelei dezbateri, Traian Băsescu a oferit un moment de neuitat: “Ce blestem o fi pe poporul ăsta, de a fi nevoit să aleagă între doi foști comuniști, Adrian Năstase și Băsescu?”

La fel ca în celelalte ocazii, Parlamentul a reflectat același fenomen de sinergie – PSD-ul obținând 189 de poziții, urmat de Alianța DA cu 161. Cei din urmă au reușit să-și creeze o coaliție care a susținut un guvern timp de patru ani, alături de UDMR și minoritățile naționale (care au avut în total 10 senatori și 40 de deputați).

În 2009, Traian Băsescu (PDL) a candidat pentru un al doilea mandat consecutiv la Palatul Cotroceni și a avut cea mai dificilă situație din istoria tuturor câștigătorilor acestor alegeri.

În primul rând, venea pe valul unor nemulțumiri privind relația cu prim-ministrul Tăriceanu și desincronizarea cu alegerile parlamentare – care a produs un rezultat de compromis (colaborarea forțată între PSD și PDL) cu Boc ca prim-ministru, urmată apoi de o serie de crize și moțiuni de cenzură.

De asemenea, același Băsescu a fost suspendat de Parlament în 2007, fiind salvat de votul populației și rămânând în funcție. În acest timp, din partea PSD-ului venea noul lider al partidului – Mircea Geoană, al doilea om în stat, din poziția de președinte al Senatului din 2008 și fost ministru de Externe și ambasador al României în SUA (actualmente secretarul general adjunct al NATO).

Pe fondul acelei situații, pe 22 noiembrie 2009, a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de Băsescu cu 32% (peste 3,1 milioane de voturi), urmat de Geoană cu 31% (peste 3 milioane de voturi) și Crin Antonescu – PNL (cu peste 20% și aproape 1,95 de milioane de voturi).

PNL a intrat apoi într-o alianță neobișnuită cu PSD, iar ceilalți candidați și-au afirmat suportul lor și al partidelor lor pentru Geoană.

Mircea Geoană, președinte pentru o noapte

În acest context, pe 6 decembrie 2009, s-a desfășurat turul doi: Geoană a fost anunțat câștigător de sondajele de exit-poll de la ora 21, dar după numărarea voturilor în totalitate, salvat de votul Diasporei,  Băsescu a fost desemnat câștigător.

Acesta a câștigat la o diferență de aproape 70,100 de voturi, obținând și el, ca și Geoană peste 5,2 de milioane de voturi. Astfel, Băsescu a devenit primul președinte al României care a fost reales și prin realegerea lui l-a egalat pe Ion Iliescu ca și durată / longevitate – 10 ani.

Momentul memorabil al acelui tur a fost întrebarea lui Băsescu către Geoană, în cadrul dezbaterii finale:

“Geoană: Mie nu mai îmi place de domnul Vântu, după cum văd că nici dumneavoastră…

Băsescu: Nici azi-noapte nu v-a plăcut întâlnirea cu domnul Vântu? Azi-noapte, când a aflat că e arestat domnul Popa Nicolae, cel cu FNI-ul, nu v-a chemat de urgență?

Geoană: domnul Băsescu….am avut aseară o întâlnire cu domnul Vântu, așa cum ați avut dumneavoastră zeci de întâlniri în anii în care erați apropiați…

Băsescu: domnul Geoană, haideți să fim rezonabili. Azi-noapte, care a fost problema?”

În 2014, s-a repetat într-o oarecare măsură episodul 2004, în care un primar de oraș important a avut de înfruntat prim-ministrul în funcție al partidului de guvernământ. Este vorba de Klaus Iohannis (primarul Sibiului din 2000 până în acel an, președintele PNL în același an) și Victor Ponta (prim-ministrul României din 2012 și președintele PSD din 2010).

Pe 2 noiembrie 2014, Ponta a reușit să obțină 40% cu peste 3,8 milioane de voturi, cu un milion mai mult decât Iohannis, care s-a calificat astfel în turul doi.

Ca și în 2004 (și în 1996), în turul doi desfășurat pe 16 noiembrie 2014, s-a produs o rocadă care l-a propulsat pe Iohannis drept câștigător cu 54,43 în fața lui Ponta cu 45,56%, diferența dintre cei doi fiind de 2,2 milioane de voturi, multe venite în urma scandalului din diaspora, când mii de români au stat ore în șir la coadă la secțiile de votare, fără a li se acorda dreptul de a vota, organizarea defectuoasă intrând în responsabilitatea Ministerului de Externe al guvernului PSD.

De asemenea, prezența la vot a fost cea mai mare din 1996 încoace, cu peste 64% din populație prezentă la scrutin.

Iohannis, primul președinte minoritar

După acest episod, Iohannis a devenit primul președinte român de etnie minoritară, venind din etnia germană a saxonilor transilvăneni (stabiliți în provincie în secolul XII).

Pe 10 noiembrie 2019, primul tur s-a disputat între președintele Iohannis, un prim-ministru demis al unui guvern susținut de un partid în scădere populară – Viorica Dăncilă, candidatul USR Dan Barna, actorul Mircea Diaconu, un filosof – Theodor Paleologu și binecunoscutul Kelemen Hunor de la UDMR.

Klaus Iohannis, a ieșit pe primul loc în primul tur, înaintea Vioricăi Dăncilă. Al doilea tur a fost câștigat de Iohannis, cu puțin peste 200.000 de voturi mai multe decât în 2014. Acesta a obținut 66% din sufragii, în timp ce candidatul PSD a obținut 34%, cel mai slab scor înregistrat vreodată în istoria acestui partid la alegerile prezidențiale.

Dar ultimul mandat de președinte al lui Klaus Iohannis a fost marcat de o strânsă alianță chiar cu cei pe care îi critica în campania electorală – PSD.

Alegeri prezidențiale 2024

Alegerile de anul acesta vor avea loc pe 24 noiembrie – primul tur și pe 8 decembrie – turul 2. În aceeași perioadă, dar la o dată diferită – chiar pe 1 Decembrie, vor avea loc alegerile parlamentare, într-un singur tur.

Pentru postul de la Cotroceni se luptă anul acesta Marcel Ciolacu (PSD), George Simion (AUR), Elena Lasconi (USR), Mircea Geoană (independent) și Nicolae Ciucă (PNL), dar și mulți alți candidați – Ludovic Orban, Ana Birchall, Kelemen Hunor sau Călin Georgescu.

Citește mai mult AICI