Lipsa medicilor din spitale provoacă victime, în timp ce ministrul Alexandru Rafila este nepăsător și nu-și asumă nicio responsabilitate. Alexandru Rafila este cel mai longeviv ministru al sănătății, dar și cel care nu are nicio realizare importantă. Cu toate că a crescut salariile medicilor, ministrul nu reușește să găsească personal medical pentru spitalele statului, iar pacienții mor în unitățile medicale pentru că nu au medici.
Fără medici cardiologi, dar campioni la numărul de decese
Un bărbat de 66 de ani din Slatina a ajuns la Spitalul Județean din orașul său după ce a suferit un stop cardio-respirator. Medicii au încercat să-l țină în viață, dar în decurs de 3 ore bărbatul a avut 4 stopuri cardio-respiratorii. Spitalul Județean Slatina a decis să-l transfere la Spitalul din Craiova pentru că în Slatina nu exista un medic cardiolog care să-i instaleze un stent la inimă pentru a-i salva viața. În ambulanță, în drum spre Craiova, bărbatul a murit și nu a mai putut fi salvat.
Boli care ar putea fi tratate, precum cele cardiovasculare, în România devin fatale și suntem pe primul loc în UE. Bolile cardiovasculare reprezintă cauza de deces pentru 57% din numărul total de decese înregistrate la nivel național. O tragedie națională pe care Ministerul Sănătății o ignoră în fiecare zi în care nu angajează medici cardiologi și nu pregătește spitalele pentru a trata aceste probleme care în alte state UE au o rezolvare rapidă.
„În anul 2023, în România au fost înregistrate 600,8 decese prin boli cardiovasculare la 100.000 locuitori, bolile aparatului circulator ocupând primul loc în structura mortalităţii pe clase de boli la noi în ţară. Aproximativ 1 din 2 persoane în România a decedat din cauza bolilor aparatului circulator, fiind raportate 43460 decese prin boală ischemică a inimii şi 42826 decese cauzate de boli cerebro-vasculare în anul 2023. Rata standardizată a mortalităţii prin boli cardiovasculare în România este de 2,5 ori mai mare decât media UE”, arată statisticile prezentate de Direcţia de Sănătate Publică Dâmboviţa.
Un medic român din Germania precizează că într-un oraș german cu doar 200.000 de locuitori există 4 spitale dotate cu săli de coronarangiografie, în care sunt rezolvate bolile cardiovasculare la urgență.
„Știți cum este aici, în orașul în care profesez, în Germania? Un oraș de aproximativ 200.000 de locuitori are patru spitale dotate cu săli de coronarangiografie funcționale. (…) Fiecare spital este pregătit să rezolve problema în câteva zeci de minute, nu în kilometri parcurși pe drumuri interminabile. Și în jur, la câte 20-30 de kilometri, sunt alte spitale, mai mici, dar și ele dotate cu angiografe și echipe pregătite să intervină”, spune Torje Iuliu.
Deficit de medici: 8.671 în toată țara
Lipsa medicilor din spitale este o problemă națională. În spitalele din România, sunt 8.671 de posturi vacante pentru medici, iar ministrul Alexandru Rafila fuge de responsabilitate. Spitalele de stat au un deficit uriaș de medici, iar acest lucru este plătit cu viața de către pacienți, așa cum s-a văzut la Slatina.
De asemenea, alte 14.525 de posturi sunt vacante pentru asistenți medicali, indiferent de nivelul studiilor. Doar în spitalele de stat este nevoie de 13.973 de asistenți pentru a oferi toate îngrijirile medicale pacienților.
Institutul Național de Statistică spune că în România sunt 3,5 medici la 1.000 de locuitori, dar asta pentru că în această statistică sunt incluși și medicii rezidenți. În realitate, România are 2,9 medici la 1.000 de locuitori, în timp ce media UE este de 4,1 medici la 1.000 de locuitori, a explicat președintele Colegiului Medicilor din România.
România are avea 65.000 de medici, dar jumătate dintre aceștia sunt concentrați în orașele universitare sau în marile orașe din țară. Sunt județe în România unde există mai puțin 1 medici la 1.000 de locuitori, iar aici fiind vorba de Ilfov și Călărași. Doar 5 județe din țară au cel puțin 4 medici: Cluj, Dolj, Iași, Timiș și București.
Curtea de Conturi: România, pe penultimul loc în UE
Un raport al Curții de Conturi arată că România este pe penultimul loc când vine vorba de numărul de medici, având doar 304,7 medici la 100.000 de locuitori, în timp ce Grecia, prima țară din top, are 610,4 medici la 100.000 de locuitori. Curtea de Conturi mai arată că există diferențe foarte mari între regiunile țării: dacă în regiunea București-Ilfov sunt 397,24 medici la 100.000 de locuitori, în regiunea Sud-Muntenia sunt doar 75,25 de medici la 100.000 de locuitori.
Raportul mai arăta că locurile vacante din spitale nu au fost scoase la concurs. Ministerul Sănătății nici măcar nu are o evidență a tuturor spitalelor din țară, deoarece alte instituții și ministere deține spitale pe care le administrează separat. Același minister nu s-a grăbit să găsească medici specialiști în spitalele care au nevoie. Spre exemplu, Spitalul Județean din Slatina a publicat, în urmă cu o săptămână, un anunț pentru angajarea a 4 medici cardiologi. În 2024, deși nu avea cardiologi, Spitalul Județean din Slatina organiza concursuri pentru medici rezidenți și asistenți medicali, iar rezultatele acestui management defectuos s-au văzut în 2025, când un pacient a murit din cauza lipsei de medici.
Rafila, specialist în evitarea răspunderii
Ministerul Sănătății este cel care are responsabilitatea de a organiza concursurile pentru medicii din spitale și să se asigure că spitalele au suficient personal medical. În ianuarie 2024, Rafila anunța că Ministerul Sănătății scotea la concurs 7.600 de posturi vacante sau temporar vacante din sectorul de sănătate și asistență socială. A fost o întreagă campanie a lui Rafila de a se promova cu acest proiect.
După doar un an aflăm că Ministerul Sănătății nu a fost capabil să angajeze medici cardiologi la Slatina și proiectul lui Rafila a existat doar pe hârtie. Ministerul Sănătății nu a anunțat și câte posturi au fost ocupate în ultimul an, dar pe site-ul ministerului sunt în continuare numeroase locuri neocupate. Lipsa medicilor din spitale continuă să pună în pericol viața cetățenilor, pentru că aceștia nu primesc la timp tratamentele de care au nevoie.
Una dintre principalele probleme e că sistemul de sănătate din România nu-i atrage pe medici. Spitalele învechite, lipsa tehnologiilor moderne, programul încărcat și teama de malpraxis îi determină pe medici să nu-și asume responsabilitatea. În același timp, micile orașe din țară au mari probleme să atragă medici, după cum se vede în Slatina, Călărași și multe alte orașe. Lipsa medicilor va continua să fie o problemă atât timp cât nu există o reformă a sistemului medical, a avertizat președintele Colegiului Medicilor.
„Ca să ținem medicii în țară, ar trebui să începem reforma sistemului medical. N-am început-o până acum, noi vorbim numai vorbe. Actuala conducere ne dezamăgește în continuare, deși știe foarte bine ce are de făcut”, spunea Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor, într-un interviu pentru Europa Liberă România.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
