Listarea la Bursă a companiei de stat Hidroelectrica nu este o veste atât de bună pentru investitori, pe cât este prezentată în campania de PR declanșată odată cu începerea perioadei de vânzare a acțiunilor, subscriere ce se va încheia în prima săptămâna a lunii iulie. De ce?
Vulnerabilitățile Hidroelectrica sunt multiple: unele ce țin de Guvern, altele din cauza politizării execesive a organismelor de conducere ale companiei. Partidele politice sau actori politici controlează prin interpuși deciziile majore sau de investiții ale producătorului de energie. La fel, angajările din cadrul companiei au fost făcute în ultimii zeci de ani plecând de la ideea că Hidroelectrica este o “afacere de partid și de stat”. Calitatea profesională dovedită a celor care decid în prezent în bordul Hidroelectrica este și ea una problematica.
Un alt detaliu: banii investitorilor, circa 10 miliarde de lei obținuți prin listare, vor alimenta conturile Fondului Proprietatea, bani ce vor fi plătiți apoi investitorilor FP, în procesul de despăgubire a românilor păgubiti de regimul comunist, proces început de stat odată cu înființarea acestui fond, în anul 2007.
Pe termen scurt, Hidrolectrica este vulnerabilă la “modificarea reglementărilor sau politicilor guvernamentale, în special ca urmare a unui nivel crescut de intervenţie a Guvernului pe piaţa energiei electrice, ceea ce ar putea avea efecte semnificative şi negative asupra activităţii grupului” relateză Ziarul Financiar.
Pe termen lung, odată cu listarea la Bursă, sub simbolul H2O, compania energetică va avea de înfruntat speculațiile bursiere inerente dictate de piețele financiare internaționale. În contextul de piață speculativă, Hidrolectrica se bazează pe un management slab calificat. Înainte de listare, conducerea executivă și bordul Hidroelectrica au fost subiectul unor schimbări politice evidente, făcute mai mult pe bază de algoritm politic, decât pe competențe profesionale. În martie a fost modificată componenta Consiliului de Supraveghere (CS) pe o durată de patru ani, iar în aprilie bordul executiv, Directoratul, și-a prelungit funcționarea cu încă patru luni, până în luna august.
Structura de conducere este asigurată de unsprezece persoane, șase membri ai CS (unul și-a dat demisia) și alți cinci membri în Directorat. Aceștia sunt: Liviu Mihalache, Carmen Radu, Karoly Borbély, Silviu Avram, George Toniuc, Daniel Naftali, Bogdan Badea, Marian Bratu, Răzvan Pataliu, Cristian Vlădoianu si Andrei Gerea. Ultimii cinci sunt membri ai Directoratului, condus în calitate de președinte și director general de către Bogdan Badea.
O analiză succintă a CV-urilor acestor unsprezece manageri arată legături directe cu facțiunea politică a fostului premier Tăriceanu, prezentă acum în interiorul PNL dar și cu PSD, într-o proporție mult mai redusă. Prezența lor în conducerea Hidroelectrica a fost girată în bună măsura de către fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, unul dintre exponenții acestei grupări politice influențe din vechiul PNL.
Cine sunt șefii Hidroelectrica, de fapt?
Liviu Mihalache este fostul șef de cabinet al ministrului Economiei, Daniel Chițoiu, în anul 2012; Chițoiu a fost mâna dreapta a premierului liberal Tăriceanu și apoi lider al ALDE, partidul înființat de acesta după plecarea din PNL. Mihalache este de profesie avocat, iar începând cu anul 2012 a fost promovat politic de către ALDE/ vechiul PNL în diverse funcții de decizie sau consilii de administrație în cadrul ministerelor Economiei și Energiei în timpul guvernărilor succesive PSD- ALDE dar și recent de-a lungul celor trei guvernări ale noului PNL începute în decembrie 2019.
Carmen Radu este și ea apropiată a fostei grupări politice ALDE- Tăriceanu, fiind protejată și fină lui Dan Radu Rușanu, fost lider PNL. Gruparea Rușanu- Tăriceanu a condus și influențat direcția în PNL timp de decenii.
George Toniuc este avocat de profesie și face parte și el din anturajul vechii grupări liberale din vremea premierului Tăriceanu. În perioada 2003-2008, Toniuc a fost avocatul lui Dinu Patriciu, fostul partener politic și de afaceri al aceluias Tăriceanu.
Un alt exponent al grupării, cel mai important de fapt, este managerul CEO al Hidrolectrica, originar din Vâlcea, Bogdan Badea, racolat de gruparea Chițoiu – Tăriceanu din mediul privat, din grupul de firme al controversatului magnat George Brăiloiu (KDF Energy) în anii guvernării USL. Badea a ocupat funcția de secretar de stat în ministerul Energiei controlat de gruparea Chițoiu. Începând cu 2017 activează în cadrul Hidroelectrica în diverse poziții executive sau în consiliul de administrație.
Răzvan Pataliu a fost și el consilier al ministrului Energiei ALDE în anii 2017- 2018. Este reprezentatul același grupări politice Chițoiu- Tăriceanu care l-a promovat în diverse funcții de conducere în companiile de energie unde Statul are acțiuni.
Andrei Gerea este fostul ministru al Energiei din timpul succesivelor guvernări PSD- ALDE și unul dintre apropiații lui Daniel Chițoiu. Fostul boss al ALDE și mâna drapată a lui Tăriceanu este retras din viața publică de peste patru ani după implicarea să într-un accident auto soldat cu victime.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
