Nominalizarea Corinei Crețu pentru portofoliul politicilor regionale are o dublă semnificație politică.
Prima, cea pe care o știm deja, este cea că România a obținut un post extrem de important la nivelul Comisiei Europene și al doilea buget ca mărime din rândul tuturor portofoliilor europene. România, alături de celelalte state din Europa de Sud- Est, au o șansă reală spre dezvoltare prin prisma acestui buget uriaș gestionat de Corina Crețu.
O altă semnificație a nominalizării Corinei Crețu este una în planul luptei pentru Cotroceni. Victor Ponta a reușit, în ciuda opoziției lui Iohannis și Blaga, să o impună pe Crețu în detrimentul lui Dacian Cioloș, candidatul promovat de Traian Băsescu și susținut și de liderii ACL.
În cazul desemnării comisarului european din partea României, Ponta a făcut aparent schimb de roluri cu Iohannis. Premierul a decis să tacă și să ocolească subiectul desemnării comisarului european și în același timp să facă toate eforturile să o susțină pe Crețu, în timp ce Klaus Iohannis a decis să facă un pic spectacol, chiar și în fața noului șef al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, plângându-se de „ilegalitatea” desemnării Corinei Crețu pentru a ocupa un portofoliu de comisar european.
Prezidențiabilul ACL explica faptul că „desemnare făcută de prim-ministrul Victor Ponta poate afecta atât credibilitatea Comisiei Europene, cât şi pe cea a Preşedintelui-ales ce ar putea fi pus într-o situaţie dificilă când va trebui să treacă de votul Parlamentului European, având în componenţa Cabinetului un comisar nominalizat ilegal”.
Totuși, Corina Crețu a fost desemnat și chiar mai mult de atât a intrat în categoria ”personajelor de urmărit”, după cum prezintă portalul neweurope.eu.
Ponta mai câștigă astfel încă o bătălie politică importantă cu Iohannis. Ne-am putea gândi la ideea că în cazul în care acuzațiile șefului PNL aveau măcar o minimă legătură cu realitatea, cu siguranță reprezentanții doamnei Merkel, cea cu care Iohannis se laudă că se cunoaște personal, s-ar fi sesizat și ar fi luat poziție împotriva europarlamentarului PSD.
Klaus Iohannis a decis să continue să o atace pe Crețu și pe Ponta, fiind hotărât să nu retragă scrisoarea către Junker prin care se plânge de modul cum a fost desemnată Corina Crețu. În același timp, o serie importantă de lideri PNL au decis să se delimiteze de Iohannis și au susținut public că nominalizarea europarlamentarului PSD pentru portofoliul european al Politicilor Regionale este un câștig. Inclusiv Alina Gorghiu, omul care poartă mesajele oficiale ale PNL, a precizat că „se bucură de portofoliul obținut de România în Comisia Europeană”.
Citește și: Subiectul care a scindat PNL-ul. Liberalii se delimitează de Iohannis
Astfel, Iohannis, pe lângă înfrângerea politică pe care a avut-o în fața lui Ponta în cazul Corinei Crețu, șeful PNL mai suferă o lovitură și din partea propriului partid. Iohannis riscă, în prag de campanie electorală, să se rupă, la nivel declarativ, de o serie de lideri ai PNL și în final să piardă susținerea acestuia. În contextul în care Klaus Iohannis și PNL sunt într-o situație fără precedent, în care statutul le-a fost respins la Tribunal, procesul cu ANI al lui Iohannis bate la ușă conform informațiilor apărute în presă, iar în interiorul partidul este un adevărat război pentru supremația în partid, șansele electorale ale acestuia scad vertiginos.
Concluzia e că prezidențiabilul ACL, Klaus Iohannis, pe lângă faptul că pare tot mai rupt de propriul partid, acesta pare să pierdă bătălii electorale pe bandă rulantă în fața lui Victor Ponta. Mai rău pentru prezidențiabilul ACL este că războiul cu premierul s-a purtat pe o tematică de politică externă, unde Iohannis a dovedit că este și lipsit de inspirație, dar și extrem de nepregătit.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
