Politologul Dan Dungaciu explică motivele pentru care Transnistria a devenit „Cuiul lui Pepelea” pentru Maia Sandu și care sunt interesele Rusiei lui Putin în Moldova.
Tensiunile reapărute între Moldova și Transnistria au condus la mitingurile de la Tiraspol. Substratul politic al stopărilor concesiilor la capitolul Codului Vamal, făcute până acum de către Chișinău, are un substrat adânc, atât din punct de vedere temporal, cât și diplomatic. Analistul politic Dan Dungaciu a făcut o incursiune istorică, pentru a ajunge la prezentul „nefardat” al actualei situații socio-economice: „Transnistria a fost precum geamantanul fără mâner. Sau cuiul lui Pepelea, în care Moscova își așează pălăria, atunci când dorește!”.
Dan Dungaciu: „Pentru Moldova, Transnistria este Cuiul lui Pepelea, în care Putin își așază pălăria!”
Dincolo de factorul sentimental și de modul în care Republica Moldova „baletează”, de mulți ani, între România și Rusia, primează „buzunarul”. Adică, economia fără… sau cu frontiere. Până de curând, firmele transnistrene achitau taxe doar la bugetul regiunii separatiste, nu și pentru bugetul central al Republicii Moldova. Ce strategie pregătește Rusia pentru Republica Moldova, în contextul actual, deși, potrivit FANATIK, Chișinăul nu reprezintă neapărat o țintă militară pentru Moscova, este un alt subiect. E drept, unul înrudit, dar nu esențial.
Comentatorul politic Dan Dungaciu a dat cărțile pe față, în exclusivitate pentru FANATIK: „Republica Moldova nu a fost o miză mare pentru politica externă a Federației Ruse. Acest fenomen s-a petrecut în momentul în care s-a pus problema federalizării Republicii Moldova, în special în anul 2003. Acela a fost fenomenul-cheie care nu s-a petrecut din cauza Chișinăului, ci pentru că, în anul 2002, s-a luat decizia extinderii NATO”.
„În privința evenimentelor care se petrec în Transnistria zilelor noastre, nu trebuie uitat că această regiune a semănat cu geamantanul fără mâner. E ca și când ai avea un geamantan, dar pe care nu-l poți duce, chiar dacă există cineva care îți recomandă să-l muți din drum. Același lucru s-a întâmplat și cu Republica Moldova, care, timp de 30 de ani, a stat lângă geamantan. Practic, nu a putut pleca mai departe fără regiunea transnistreană, dar nici nu a dorit să abandoneze geamantanul, pentru că este al său”, s-a exprimat plastic partenerul nostru de dialog.
„De asemenea, putem folosi și sintagma „Cuiul lui Pepelea”, în care Federația Rusă își așează pălăria, din când în când, dar Moldova nu a reprezentat marea miză pentru Moscova. Din păcate pentru Chișinău, faptul că are virtuți identitare foarte precise a reprezentat o problemă. Să nu uităm că, la înființarea sa, Transnistria a avut o miză politică și identitară. Cea din urmă ținea de demonstrarea faptului că basarabenii nu sunt români, iar miza politică era ca Transnistria să devină un propagator al comunismului în regiune, atât în România, cât și în Balcani”, a continuat Dan Dungaciu.
Se pare că aceasta a fost miza „Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești”, înființată în anul 1924, cu capitala la Balta, pentru că, așa cum spuneau separatiștii, adevărata capitală, Chișinău, se afla sub o „vremelnică ocupație românească”. Conform spuselor profesorului Dan Dungaciu, „acolo a fost creat cel mai profund laborator anti-românesc”, unde s-a inventat și așa zisa „limbă moldovenească” și a fost anunțat proiectul care susținea că limba română și cea moldovenească sunt diferite. Pentru că moldovenii nu erau considerați români, s-a trecut inclusiv la alfabetul chirilic și s-a publicat primul „Dicționar româno – moldovenesc”.
Putin și suita lui așteptau în avion rendez-vous-ul cu Voronin și Smirnov
Din punct de vedere analitic, retrospectiva este simplă. România urma să intre în Alianța Nord-Atlantică, iar acest lucru s-a întâmplat în anul 2004. Includerea României în NATO a condus la o serie de discuții între partea rusă și cea americană, negocieri pe care – în opinia intervievatului – noi nu le cunoaștem cu exactitate și pe care, probabil, le vom afla abia peste 50 de ani, dar care cu siguranță au influențat gestul făcut de Moscova în privința federalizării Republicii Moldova. Așadar, Transnistria nu a devenit importantă în sine, ci datorită unor evenimente de altă natură.
Federalizarea Republicii Moldova a eșuat în ciuda faptului că, la Chișinău, președintele de la acea vreme, Vladimir Voronin, câștigase alegerile cu o majoritate constituțională. „Practic, a fost vorba despre primul partid comunist din istorie care a ajuns la putere câștigând legitim alegerile politice. Iar sloganul președintelui Voronin, din anul 2000, a fost uniunea Rusia – Belarus – Republica Moldova”, a adăugat Dan Dungaciu.
Așadar, existau toate elementele favorabile Rusiei pentru a juca și a câștiga „meciul” în Moldova. Dar iată că nu s-a întâmplat așa. Populația a ieșit în stradă, iar la insistențele „mai mult sau mai puțin elegante ale părții occidentale (SUA, Europa, în special grație fostului secretar general al NATO, Javier Solana), Vladimir Voronin a renunțat la acest proiect, deși Tiraspolul era de acord cu respectiva idee”.
Potrivit interlocutorului nostru, se spune că avioanele în care se afla suita lui Vladimir Putin erau gata de decolare, pentru ca liderul rus să asiste la semnarea acestui acord, la Chișinău. Vladimir Voronin și Igor Smirnov, liderul republicii separatiste, urmau să parafeze respectiva înțelegere sub egida președintelui Vladimir Putin. Dan Dungaciu a reamintit acest eveniment pentru a sublinia că forța și influența Occidentului în privința Republicii Moldova pot fi covârșitoare, dar „numai atunci când acest lucru este dorit…”.
„Dacă vrei să fi ministru, trebuie să vii de peste Nistru”
„Se spunea că toate luminile stau de partea cealaltă a Prutului, pentru ca românii să vadă cât de bine se trăiește în URSS. Ideea de bază era ca întreaga Moldovă să se unească, evident cu Transnistria, și să revină în URSS. Ei bine, problema Transnistriei a rămas una identitară, inclusiv în zilele noastre”, a continuat analistul politic.
Însă atunci când s-a pus problema „decupării” respectivei regiuni și a creării Republicii Sovietice Socialiste, gurile Dunării și o parte din Transnistria au fost date Republicii Sovietice Ucrainene, în timp ce teritoriul rămas a fost alipit Republicii Moldova.
„Filmul” a continuat, palpitant. Rușii nu au dorit să lase gurile Dunării Republicii Socialiste Moldovenești, deoarece știau foarte bine că populația de acolo nu este de origine slavă, ci românească: „Sovieticii cunoșteau foarte bine problema identitară, și astfel a apărut acest „decupaj” oarecum bizar al Republicii Moldova, căreia i s-a adăugat o populație sovietizată și rusificată”.
Strategia a fost clară, iar Dan Dungaciu a mers mai departe: „În anii ’50 era o vorbă: „Dacă vrei să fi ministru, trebuie să vii de peste Nistru”. La vremea aceea, elitele politice erau selectate din Transnistria, deoarece rușii aveau încredere doar în acea regiune”.
Întreaga industrie a fost dezvoltată tot în acea zonă, pentru că – așa cum s-au petrecut evenimentele și în Dombas – acolo trăia o populație rusofonă. Mai mult, chiar în cadrul URSS, diferențele dintre Universitățile de la Tiraspol și de la Chișinău erau majore, din perspectiva lingvistică și a ideologizării rusești.
Practic, ca stat independent, Republica Moldova nu a controlat niciodată Transnistria. În momentul declarării independenței, Transnistria își declarase deja suveranitatea. „Unul dintre motivele războiului din 1992 a fost legat de faptul că pentru transnistreni era limpede că Basarabia se va uni cu România. Regiunea transnistreană nu dorea o asemenea unire, având în vedere că nu are nicio legătură cu România”, a punctat comentatorul politic.
Acest fenomen explică și faptul că în momentul încheierii păcii, după războiul de la Nistru dintre separatiștii susținuți de Armata a 14-a și Chișinău, au existat două delegații, una din Ucraina (condusă de președintele Leonid Kravciuk) și cealaltă din Federația Rusă. Ambele doreau garanții că, în cazul în care Republica Moldova se va uni cu România, Transnistria își va alege propriul drum…
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
