Ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea, a declarat joi seară, la emisiunea Puterea Știrilor, că legea pensiilor reprezintă un jalon în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență, un jalon la care se lucrează de foarte multă vreme, chiar din timpul mandatului Ralucăi Turcan la Ministerul Muncii. „Într-o proporție de aproape 90%, este legea pe care dumneaei a lucrat-o”, spune ministrul Dezvoltării.
„Exact cum am amintit și zilele trecute, legea pensiilor reprezintă un jalon în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență, un jalon la care se lucrează de foarte multă vreme. Chiar zilele trecute am stat de vorbă cu fostul ministru al Muncii, cu dna. Raluca Turcan, care spunea că într-o proporție de aproape 90% este legea pe care dumneaei a lucrat-o. Este un lucru cert faptul că trebuie să există echitate pe bază de contributivitate, lucru pe care îl așteaptă toți toți cei care sunt astăzi în în poziția de a-și încasa drepturile după o viață de muncă. De altfel, Partidul Național Liberal, fără să urmărească un scop electoral, începând cu anul 2020 chiar a crescut punctul de pensie cu 40%, ajungând de la 1.200 lei la 1.800 lei.
Deci este o dovadă că interesul există din partea coaliției, atât din partea PNL, cât și din partea PSD. Nu cred că ar trebui să speculăm acest lucru, doar fur electoral, fiindcă este un obiectiv care, până la urmă, după cum vedem, este asumat de coaliție”, a declarat ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea, la Puterea Știrilor.
De unde vin banii pentru măriri?
„Ceea ce cred că este foarte important este faptul că trebuie să ne încadrăm într-un deficit pe care l-am stabilit cu Comisia Europeană și mai mult decât atât, sunt angajamente care ni le-am luat față de electorat, acelea de a nu crește taxele, de a păstra același sistem de impozitare, atât pentru agenții economici, cât și pentru persoanele fizice.
Cu siguranță, într-un timp relativ scurt vom avea bugetul de stat pentru anul 2024, vom vedea cu siguranță faptul că fiecare capitol bugetar pe care îl va avea acest buget va trebui să aibă predictibilitate și trebuie prevăzută, atât atât sursa la venituri, cât și posibilitatea de a-l derula în cursul anului viitor”, a mai spus ministrul.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi că nu vor fi introduse taxe noi în 2024, dar că trebuie ca cele aflate în prezent în vigoare să fie plătite și de cei care nu le plăteau până acum, și a a apreciat că ANAF a început să colecteze taxe aproape de ținta impusă și că, datorită acestui lucru, România se va putea încadra în ținta de deficit bugetar convenită cu Comisia Europeană.
Chestionar referitor la anunțul venit de la vârful Guvernului, ministrul Dezvoltării a precizat că:
„Este o veste îmbucurătoare pentru toți românii: faptul că nu vor apărea taxe și impozite noi. Guvernul, prin Ministerul Finanțelor, urmărește să păstreze aceleași aceleași taxe care care sunt în prezent și în același timp, consider că este foarte, foarte important faptul că începând cu luna octombrie am avut un grad de colectare foarte bun, lucru care îl poziționează pe ministrulFinanțelor, Marcel Boloș, într-o poziție foarte bună.
Mă bucură faptul că, până la urmă, toată această mobilizare care a venit din partea mediului privat și această înțelegere de care a beneficiat Guvernul, în același timp este respectată și de către sectorul bugetar, prin diverse măsuri pe care Guvernul le-a luat și în ceea ce privește sistemul bugetar. Deci este o dovadă că vom putea reuși să îndeplinim criteriile pe care ni le-am asumat la nivelul Comisiei Europene, acelea de a avea un deficit bugetar care să fie cât mai aproape de 4,4 și, de asemenea, să reușim să derulăm toate proiectele și programele care le avem incluse în lista de investiții și să îndeplinim jaloanele pe care ni le-am asumat.
Nu este nimic simplu nici în administrația publică, nici la guvernare, nici în zona antreprenorială. Tot timpul există provocări. Este important să rămânem în zona de optimism, să avem încredere și să mergem înainte pentru a putea să depășim toate momentele critice. Nu cred că există nicăieri o viață foarte roz. Fiecare dintre cei care astăzi vor să aducă plus valoare în zonele în care lucrează trec prin astfel de momente și prin astfel de condiții de stres”, a mai spus ministrul Dezvoltării.
Senatul a votat marți, proiectul legii pensiilor propus de Guvern, într-o dezbatere maraton.
Amintim că Senatul a adoptat, luni, cu 81 de voturi pentru, 12 împotrivă și 8 abţineri, proiectul de lege al Guvernului privind sistemul public de pensii, fără ca impactul bugetar să fie prevăzut în proiect, cum obligă legea finanțelor publice, și fără a fi făcută publică sursa de finanțare a majorărilor.
Proiectul va merge la Camera Deputaţilor, for decizional.
Proiectul adoptat marți de Senat prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie până în anul 2021, astfel:
2019 – 1.265 de lei,
2020 – 1.775 de lei,
2021 – 1.875 de lei.
Din anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fără a lua însă în calcul întoarcerea sarcinii fiscale, în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare la data adoptării programului de guvernare, scrie News.ro.
În proiectul de lege se precizează că nicio pensie în plată nu va scădea. În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată.
În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată.
Printre noutăţile proiectului se află introducerea masteratului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, prevăzute de legislaţia în vigoare.
Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
