Valoarea tichetelor de masă va creşte de la 30 de lei, cât este în prezent, la 35 de lei, de la 1 august, a anunțat, joi, premierul Marcel Ciolacu. Majorarea a fost aprobată de Guvern în ședința de joi, printr-un proiect de ordonanță de urgență.
Subiectul a fost dezbătut și în emisiunea Puterea Știrilor, la care au participat analistul politic Cătălin Dumitru și analistul economic Adrian Negrescu.
Adrian Negrescu, analist economic: „Este o măsură de 5 lei, de 5 lei speranțe. Cum anul trecut, vă mai aduceți aminte, aveam acele tichete de sărac care îți asigurau 4 lei pe zi. Acum venim cu 5 lei pe zi în plus la tichetele de masă. Care tichete de masă nu prea mai ce face foarte multe lucruri cu ele, pentru că la valoarea lor din ziua de azi și la prețurile din magazine nu-ți ajung nici măcar să-ți asiguri mâncarea pentru 1 săptămână. Și mă refer aici la o familie normală cu un copil sau doi. Aproape imposibil la prețurile produselor alimentare, aceste tichete să mai conteze cum contau, de exemplu, acum 2 ani de zile. Prețurile au crescut atât de mult încât valoarea tichetelor de masă trebuia indexată cu cel puțin 30%, dacă într-adevăr încercam să oferim un nivel de protecție socială. Dar luând în calcul contextul în care ne aflăm, faptul că statul ne crește. începând cu 1 septembrie sau 1 octombrie, rămâne de văzut, taxele și impozitele și practic contribuie la creșterea inflației din România, toate aceste indexări ale tichetelor de masă vor fi un fel de frecție la picior de lemn. Nu va mai încălzi pe nimeni faptul că primește un 5 lei în plus la tichetul de masă. O sumă ridicolă raportată la dimensiunea problemei economice din România.
Cătălin Dumitru: Eu doar mă gândesc că am auzit foarte multe lucruri despre de ce nu trebuie să mărim taxe, de ce nu trebuie să scoatem facilități, nu sunt specialist în zona asta. Mă întreb, însă, care sunt soluțiile reale, pentru că realitatea este că noi va trebui să stăm în acel deficit bugetar.
Adrian Negrescu: Există soluții de reducere a cheltuielilor bugetare. Acolo este marea problemă. Gândiți-vă că după primele cinci luni creșteau cu 17,5% cheltuielile statului. Cel mai ridicat nivel de cheltuieli publice din ultimii 15 ani.
Cătălin Dumitru: 30 de miliarde din cheltuieli, cam greu…
Adrian Negrescu: Dumneavoastră puneți în calcul întreg deficitul bugetar. Nu, trebuie să plecăm de la premisa că va exista un deficit bugetar de 4,4%, ce este peste acest deficit poate fi acoperit din reducerea, de pildă, a cheltuielilor cu bunuri și servicii, care creșteau după primele patru luni cu 14,5% în loc să scadă cu 10% cum ne-am propus prin ordonanța austerității. Se pot face economii semnificative de la reducerea contribuțiilor plafonării la energie și gaze, acolo unde am ajuns să plafonăm prețurile la cel mai ridicat nivel din din zona asta a Europei. Sunt multe domenii de unde putem strânge cureaua la nivel bugetar în așa fel încât să nu trebuiască să creștem taxele. Această creștere de taxe se va întoarce ca un bumerang împotriva statului, cum s-a întâmplat și în 2008-2009.
Cătălin Dumitru: Acum, într-adevăr, până la urmă cineva tot va suferi. Adică, dacă vorbeați mai devreme despre plafoane la energie, vă dați seama că dacă vorbim despre ele la iarnă, nu știu câtă lume ar fi foarte fericită să afle asta. Și în același timp e vorba de categorii sociale care poate aveau nevoie de asta.Nu aș vrea să intru în detalii, că e o chestie care…
Adrian Negrescu: Să le explicăm telespectatorilor: nu va suferi nimeni la iarnă. Pentru că dacă, într-adevăr, vor fi probleme legate de prețul energiei și gazelor la nivel internațional, statul poate interveni din nou să compenseze prețurile la energie și gaze. Dar, în momentul de față, le plafonează la un nivel cu cel puțin 30% mai mare decât al țărilor din regiune. Adică noi creștem prețul la energie și gaze în condițiile în care în toată Europa civilizată, ca să zic așa, acestea scad pentru că e normal să scadă. Toate statele s-au adaptat și a luat măsuri pentru a preveni șocul puternic din zona de energie, mai ales în contextul războiului din Ucraina. cât despre impactul bugetar al acestor tichete, vorbim de o sumă destul de mică. A spus invitatul dvs. un lucru foarte, foarte important: aceste tichete de masă n-ar mai trebui acordate pentru toată lumea, ar trebui acordate numai pentru cei care au salariu minim pe economie. Sau în niște condiții, să ai unu, doi copii, să ai o familie, să ai într-adevăr niște condiții care să merite. Să dai tichete de masă unor angajați care au câteva mii de euro salariu și beneficii suplimentare…
Cătălin Dumitru: Au fost niște soluții ale tranziției, dacă ne amintim. Au fost niște măsuri care erau necesare atunci.
Adrian Negrescu: Acum nu mai sunt necesare.
Cătălin Dumitru: Erau niște măsuri gândite să ajute angajatorul mic să nu mai plătească niște impozite, să mai dea niște bani în plus, dar să nu mai plătească impozite. Ele au sensul lor, dar într-adevăr trebuie curățenie acolo, pentru că trebuie să știm exact dacă chiar toată lumea are nevoie.
Adrian Negrescu: Eu aș spune că are nevoie Guvernul și de măsuri pozitive de acest tip, pentru că efectele creșterilor de taxe le vom simți cu toții cu siguranță, astfel încât are nevoie de această măsură de scamatorie bugetară, pentru că nu uitați că, de asemenea, ni se scoate în evidență faptul că vor fi reduse din pix 200.000 de locuri bugetate din sistemul public, pentru care nu existau oameni, nu exista finanțare. Se scot în evidență și aceste lucruri care sunt pozitive, din punctul meu de vedere, nu spune nimeni că nu e nevoie de o indexare a acestor tichete. E foarte bine că se întâmplă acest lucru. Sunt mulți oameni care depind de aceste tichete. Și da, raportat la dimensiunea prețurilor din economia reală, la cât costă în momentul de față alimentele și cât de mult s-au scumpit, să crești cu 5 lei valoarea tichetelor de masă e cel puțin ridicol. N-ar trebui promovat, după părerea mea, sau trebuia să găsim un alt sistem de ajutor pentru oameni, poate acele reduceri la adaosul comercial la produsele de bază să-și facă efectele pe care Guvernul le estimează.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
