Președintele Partidului Popularilor Europeni, Manfred Weber, a declarat marți la București într-o conferință de presă comună cu Nicolae Ciucă, președintele PNL, că:
”Avem nevoie ca un politician din țările central și est-europene să fie în conducerea UE în viitorul mandat”.
El a mai spus că ”situația actuală, în care nici un politician din centrul și estul UE nu e la conducerea instituțiilor europene, e inacceptabilă”.
Declarațiile lui Weber readuc în prim plan posibilitatea ca președintele Klaus Iohannis să ocupe o funcție importantă la nivel european după terminarea mandatului său. Cum funcția de președinte al Comisiei Europene este disputată deja de Ursula von der Leyen și Nicolas Schmit, în joc ar putea rămâne două funcții importante: cea de președinte al Consiliului European, funcție deținută în prezent de belgianul Charles Michel și funcția de președinte al Parlamentului European, funcție deținută de malteza Roberta Metsola.
Președintele Consiliului European
Președintele Consiliului European este ales de către șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre ale Uniunii Europene. Procedura de selecție a președintelui Consiliului European a fost stabilită în conformitate cu Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare în 2009. Președintele este propus de către șefii de stat sau de guvern ai statelor membre.
Consiliul European, care este format din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre și Președintele Comisiei Europene, desfășoară consultări pentru a ajunge la un consens cu privire la propunere. Este important ca Președintele să beneficieze de sprijinul unei majorități calificate a membrilor Consiliului European. Președintele Consiliului European este ales cu consensul membrilor Consiliului European. Acest lucru înseamnă că propunerea trebuie să aibă sprijinul tuturor sau a majorității covârșitoare a șefilor de stat sau de guvern. Dacă există opoziție semnificativă față de un candidat, se pot desfășura negocieri pentru a ajunge la un consens.
Mandatul Președintelui Consiliului European este de doi ani și jumătate, cu posibilitatea de reînnoire pentru un singur mandat. Aceasta asigură o continuitate și stabilitate în exercitarea funcției. Charles Michel este președinte din 2019, iar mandatul său va expira în curând fără a avea posibilitatea de a-l reînnoi. Klaus Iohannis ar avea o șansă importantă în acest context, beneficiind de sprijinul președintelui celui mai mare grup european – PPE – Manfred Weber. Vocea PPE este una importantă la nivel european, iar șansele sunt ca mai mulți lideri est europeni să sprijine candidatura lui Iohannis. Așadar, președintele României are o șansă importantă la șefia Consiliului European.
Președintele Parlamentului European
Pe de altă parte, președintele Parlamentului European este ales printr-un proces care implică deputații europeni, membrii aleși în cadrul alegerilor europene.
La începutul unei legislaturi, cetățenii din statele membre ale Uniunii Europene sunt chemați să voteze pentru deputații europeni. Fiecare stat membru are un număr de locuri în Parlamentul European în funcție de populația sa. Deputații europeni sunt aleși în baza unui sistem proporțional de reprezentare, iar partidele politice își desemnează candidații.
După alegeri, deputații europeni se grupează în funcție de afinitățile politice în cadrul unor grupuri parlamentare. Aceste grupuri reprezintă partide politice europene și fac posibilă organizarea și eficiența activității legislative în Parlamentul European. Grupurile politice negociază între ele pentru a forma o majoritate care să susțină un candidat pentru funcția de Președinte al Parlamentului European. Partidele politice stabilesc în mod intern cine va fi candidatul lor și negociază sprijinul altor grupuri pentru a asigura o majoritate în favoarea candidatului. La prima ședință plenară a noului Parlament European, deputații europeni aleg Președintele prin vot secret. Candidatul care obține o majoritate absolută a voturilor exprimate este ales în funcția de Președinte al Parlamentului European.
Roberta Metsola ocupă această funcție din ianuarie 2022. La doi ani și jumătate de la preluarea mandatului, acesta va expira, dar poate fi reînnoit. Totul depinde însă de susținerea familiilor politice din Parlamentul European. Manfred Weber a dat deja de înțeles că ar susține acum un candidat est european pentru o funcție importantă la nivelul UE. Cum Weber are capacitatea de a ralia în spatele său sprijinul PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, acesta ar putea înclina decisiv balanța spre Klaus Iohannis, dacă actualul președinte al României ar viza această funcție. Socialiștii europeni ar putea încline și ei spre Klaus Iohannis, dacă PSD ar încerca să-i convingă pe socialiștii europeni. Social democrații români au o pondere importantă în grupul european și, mai mult, dețin funcția de vicepreședinte PES prin Victor Negrescu.
În concluzie, Manfred Weber a dat semnalul pentru o potențială susținere a lui Klaus Iohannis în ceea ce privește o funcție de top la nivel european. În joc ar putea fi funcția de președinte al Consiliul European sau de președinte al Parlamentului European.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
