Un fel de Marie Antoinette a României: „let them eat cake” (îndemn către cetățenii săraci), ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că își dorește „ca în orice familie cu venituri mici și medii, copiii acestor familii să nu mănânce o jumătate de cozonac, ci să mănânce doi cozonaci”.
Și pentru că românii nu mănâncă doar la sărbătorile de iarnă și nu doar cozonac, au nevoie să vadă dincolo de retorica politică și să simtă în propriul buzunar deciziile luate de către guvernanți, dacă sunt sau nu așa cum sunt livrate la nivel discursiv.
Bogdan Glăvan, profesor de Economie la Universitatea Româno-Americană, explică, exclusiv pentru PS News de ce nu se susțin declarațiile ministrului Agriculturii.
Pe scurt, Florin Barbu a spus la Interviurile Digi24.ro că dorește prelungirea măsurii de plafonare a prețului alimentelor de bază și extinderea listei produselor incluse, astfel încât românii să-și poată cumpăra mâncare la prețuri decente pentru sărbătorile de iarnă.
„În România, în cele 15 categorii sunt foarte multe produse, la pâine sunt aproape 500. Chiar dacă nu va fi o prelungire printr-un act normativ, ci va fi un acord încheiat cu retailerii și procesatorii”, a explicat ministrul.
„Mulți au făcut glume în media că Barbu a găsit cozonacul care să fie introdus în… Românii consumă de sărbători între 7 și 9 milioane de cozonaci. Îmi doresc ca în orice familie cu venituri mici și medii, copiii acestor familii să nu mănânce o jumătate de cozonac, ci să mănânce doi cozonaci. Să fiți siguri că acest produs va fi adăugat în plafonare pe adaos comercial și alte produse pe care românii le vor folosi de sărbătorile de iarnă. Ne dorim ca românii cu venituri mici și medii să aibă niște sărbători decente și să cumpere alimente românești la prețuri corecte”, a adăugat ministrul.
Cine iese în pierdere
Retorica politică este frumos împachetată, dar pentru puterea de cumpărare a românilor de rând, impactul este zero. Și nu, retailerii nu sunt cei care vor ieși în pierdere, ci cumpărătorii.
„Prețurile la alimentele de bază nu vor rămâne neschimbate, ci vor crește, mai ales pe fondul creșterii taxelor. Guvernul a adoptat această plafonare a adaosului comercial, ori adaosul este una, iar costurile unei companii sunt altele. Când se modifică costurile pe piață, prețul va crește. Măsura adoptată recent a plafonat nu prețul, ci adaosul, prin urmare prețul e flexibil, adaosul rămâne fix. Costurile firmelor cresc, așadar prețul va crește, adaosul rămâne fix”, explică Glăvan.
Comercianții se vor „acoperi” astfel încât să nu aibă pierderi.
„Când un comerciant, un supermarket de exemplu, este nevoit să opereze cu un adaos comercial mai mic decât ar fi făcut-o altfel, el compensează mărind adaosul comercia la alte produse. El are capacitatea să o facă astfel încât nimeni să nu se prindă. De exemplu, dacă litrul de lapte se ieftinește cu un leu, acest leu pierdut îl poate compensa prin creșterea cu un ban al prețului la alte produse vândute. Nimeni nu va observa această schimbare, trece pe sub radarul clientului, inflația va o observa doar la casa de marcat”, mai adaugă expertul.
Ce mai spune ministrul Agriculturii:
„Am discutat cu retailerii, le mulțumesc că la aprobarea ordonanței ne-am comportat ca niște colegi. Guvernul nu va lua nicio decizie decât în baza dialogului pe care îl purtăm. Ne dorim prelungirea acestor măsuri, pentru că sunt foarte bune. 60% din cele 15 categorii de produse le folosesc românii cu venituri mici și medii din România”, a spus Barbu, la Digi24.
Cum traduce expertul economist declarația ministrului:
„Discursul politic este „luăm de la cei cu putere și dăm la nevoiași”. Dovada ca asta s-ar întâmpla este ca cei bogați (retailerii etc.) să reacționeze, ori asta nu se întâmplă. Dar ei pot pasa povara acestei măsuri pe clienți și de aici și „înțelegerea” bună între ei și Guvern. (…) Menținerea inflației va cere timp, poate luni de zile, mai arată specialistul. Măsura de impozitare de 1% pe cifra de afaceri, al cărui efect practic nu e cunoscut, nu se știe cum se va repercuta asupra fiecărui produs și companii în parte. Va afecta veniturile și puterea de cumpărare”, avertizează Glăvan.
Picătura chinezească a austerității
Ne putem aștepta la o și mai mare sărăcire a oamenilor deja săraci?
Da, clar, explică Glăvan. „Traversăm un episod identic cu cel din 2010, doar că este împărțit pe mai mult timp: nu se produce șocul austerității dintr-o dată, ci este întins în timp: pic cu pic, mai întâi prin înghețarea salariilor bugetarilor, și ele, în scădere, prin creșterea lentă a pensiilor sub inflație, prin impozite etc. Dar în doi-trei ani se adună și efectul cumulat este fix cel pe care l-am avut în 2010”.
Problema fundamentală – oferirea de cupoane – decontate pe fonduri europene, neafectând bugetul – îi vulnerabilizează pe cei săraci, mai spune acesta.
„Rațiunea a fost inflația, dar nu merge la nesfârșit. Vom vedea după alegerile electorale. Ce se va întâmpla când nu se vor mai da cupoane? Decalajul dintre nivelul prețurilor și pensia acelui om va fi uriașă. Guvernul nemărindu-i-o, ea a rămas mică. Este o politică destul de criminală. E o întindere a corzii. (…) Multe lucruri se ascund sub preș.
„Noi trăim pe banii altora. Statul are cheltuieli care vor continua să crească. În 2030-2035 se va produce un șoc. Atunci vor ieși la pensie două milioane de oameni – o cifră uriașă. Este un „tsunami”. Iar în timp, pensiile vor deveni și mai mici”, mai explică economistul.
Iar Pilonul II nu e o soluție, o compensare. „Pensia nu se ridică la cât ar fi trebuit să fie din două motive: nu s-au făcut reforme și oamenii au rămas captivi în sistemul public de pensii. Contribuția către Pilonul II a rămas foarte mică”, mai arată acesta.
Guvernanții ascund că Pilonul II este cel mai mare investitor. Totul este un trade-off, nu sunt perspective pentru pensionarii viitori, conchide Glăvan, care spune că oamenii, per total, vor fi afectați de măsurile Guvernului și „cârpelile” anunțate.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
