Invitat la Puterea Știrilor, sociologul Darie Cristea, prodecan la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, a comentat impactul implementării măsurilor fiscale, din perspectivă sociologică.
Sociologul Cristea a apreciat că, în primul rând, se comunică prost aceste măsuri, care ar trebui înțelese de către public.
„În primul rând, din punct de vedere sociologic, noi trebuie să ne uităm la ce înțelege publicul pe aceste măsuri. Publicul nu cred că le înțelege acum, nu îmi dau seama dacă ele se comunică atât de prost, pentru că pur și simplu nu se acordă atenție modului în care se comunică. Deci e ușor aberant, în ultimă instanță, costul acesta ajung și la public care trebuie să înțeleagă dacă va plăti impozite mai mari, ca să nu ajungi la situația absurdă în care se miră și nu înțelegem de ce au crescut prețurile, au crescut impozitele sau nu, înțelegem că trebuie să plătească ceva în plus sau lucruri de tipul acesta”, apreciază Cristea.
Oamenii au nevoie să înțeleagă exact în ce constau aceste măsuri și de ce sunt luate. Sociologul spune că aici se pot identifica chiar și probleme de etică.
„Pe urmă, presupunând că publicul reușește să înțeleagă în ce constau aceste măsuri și ce obligații are în acest acest nou contract, aici sunt câteva probleme, inclusiv de etică. Până la urmă, haideți să ne gândim de unde se pot lua acești bani și de unde e normal să iei acești bani.
Era o poveste acum vreo 100 de ani cu un celebru spărgător de bănci din din Statele Unite, îl prinde poliția și îl întreabă de ce sparge bănci? Pentru că acolo erau bani, nu era să fur de la magazinul de la colțul străzii. Și despre asta este vorba”, arată el.
Darie Cristea crede că, în primul rând, trebuie identificat unde sunt acești bani și gradul de suportabiltate pentru a-i colecta.
„În primul rând, identifici unde sunt banii și unde există un tip de suportabilitate pentru a colecta acești bani. Și vedem, fără a fi neapărat răi sau fără a fi neapărat pe partea stângă a politicii, că, totuși, nu reușim să colectăm bani de la o serie de mari corporații care beneficiază de tot felul de scutiri, contestă diverse amenzi, au profituri uriașe, inclusiv băncile au profituri uriașe și se tot plâng că e o țară nesigură și că de aia dobânzile sunt foarte mari și alte lucruri de genul ăsta”, spune sociologul.
În mod ideal, discuțiile pe această temă devin transparente și concrete.
„Înțeleg că așa e piața, înțeleg că, mă rog, și imaginea țării funcționează cum funcționează, înțeleg că e un tip de, să spun, poate de instabilitate din punctul ăsta de vedere, că nu pot să programezi foarte bine ce venit o să ai peste o perioadă, cine plătește, ce nu plătește și alte lucruri de tipul acesta, dar vedem că o serie de indicatori economici ne arată că sunt o serie de firme foarte mari care se descurcă foarte bine și totuși fac tot posibilul să nu arate un pic de solidaritate socială. Sigur, o discuție mai transparentă ar fi, pentru că deja și aici un tip de steotip, dar noi știm că ăia nu vor să plătească, ăia nu vor să plătească… O discuție mai transparentă ar fi dacă totuși autoritățile ar reușit să ne arate și nouă tot ce plătesc oamenii ăștia în Franța, în Spania, în Germania și ce plătesc la noi? Dacă pe nicăieri nu plătesc, așa e afacerea”, conchide Cristea.
Presiunea s-a mutat pe IMM-uri, care nu asigură patronilor un trai de lux și pe populația oricum sărăcită, precizează doctorul în sociologie.
Ai o presiune mare pe IMM-uri care trebuie să asigure un anumit grad serios de angajabilitate a populației. Sunt eforturi foarte mari acolo, patronii, cum să spun, acestor mici firme, nu sunt patroni în ideea aceea de indivizi care duc o viață de lux, ca urmare a acestei munci. Aici pare că apare o povară fiscală, pentru că ăștia nu au lobby diplomatic, nu au bani de avocați (…). Iarăși pare că nu este foarte, foarte corect. Pe urmă, mutarea costurilor către populație din multe puncte de vedere – costul energiei, costul dobânzilor, taxele, impozite mărite, chestiuni de genul acesta. Este o problemă nu atât pentru că ai o populație deja sărăcită și te întrebi totuși cât o să mai poți să iei de la de la această populație”, mai spune Cristea.
Sociologul invitat în emisiunea Puterea Știrilor aprecază că se creează un efect ciudat în economie șiiajungem să mutăm aceeași bancnotă de la unii la alții, obținând doar un impozit sau o cotă în plus
„Dar pe de altă parte se creează un efect foarte ciudat în economie, în care dăm anumite avantaje sau încercăm să mărim niște salarii – a crescut inflația, asta face să crească inflația, pe urmă le cerem ăstora înapoi taxe și mai mari din ce de-abia le-am mărit. În final se creează un carusel de genul acesta în care tu, în loc să iei banii de acolo de unde se produc banii sau de unde vin banii din afara țării sau de unde n-ar trebui să plece anumiți bani în afara țării, pur și simplu mutăm aceeași bancnotă de la unii la alții și fiecare o mai impozitează sau își mai pune o cotă”, a declarat Darie Cristea.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
