Kamala Harris are un uşor avans, de 3 puncte procentuale, în faţa republicanului Donald Trump, conform unui sondaj publicat de influentul cotidian american New York Times. Sondajul, apărut cu mai puţin de o lună rămasă până la alegeri, demonstrează ferocitatea luptei pentru fiecare vot, mai ales din statele considerate cheie (swing states).
Analistul de politică externă, Mihai Isac, a făcut o analiză pentru PS News pe baza celor mai recente informații de peste ocean înainte de alegerile prezidențiale.
„Speranța Partidului Democrat, vicepreşedinta Kamala Harris depune toate eforturile pentru a obține un avantaj cât mai serios înaintea alegerilor din 5 noiembrie 2024 . Anul electoral american obligă atât pe Harris, cât și pe Trump să joace rolul de locomotivă electorală pentru propriile partide.
Vicepreşedinta democrată este creditată cu 49% din intenţiile de vot la scară naţională, faţă de 46% pentru Trump. Candidata în vârstă de 59 de ani ar urma să beneficieze şi de susţinerea a 9% din electoratul republican, potrivit acestui sondaj, realizat împreună cu Colegiul Siena și citat copios de mass-media americană”.
Precedentul sondaj de opinie al New York Times, publicat la jumătatea lunii septembrie 2024, îi plasa pe cei doi candidaţi la egalitate perfectă, cu câte 47% din intenţiile de vot”.
Reamintim că președintele Statelor Unite este ales printr-un proces electoral indirect, care implică votul cetățenilor și al unui organism, controversat în ultimele decenii, numit Colegiul Electoral
„Înainte de alegerile generale, fiecare partid politic din SUA (în principal Partidul Democrat și Partidul Republican) organizează alegeri primare sau caucusuri în fiecare stat pentru a desemna candidații care vor reprezenta partidul în alegerile prezidențiale. În aceste alegeri primare și caucusuri, membrii fiecărui partid votează pentru candidații lor preferați. Legislația de la nivelul statelor reglementează cine poate participa la vot, existând diferențe între diferite state”.
Mihai Isac explică cum după alegerile primare, partidele politice organizează convențiile naționale, unde desemnează în mod oficial candidatul lor la președinție și vicepreședinție, candidatul cu cele mai multe voturi primare devine de obicei cel nominalizat de partid. Apoi, campania electorală pentru alegerile generale începe.
„Situația din 2024, când actualul președinte democrat Joe Biden s-a retras din cauza unor probleme evidente a atras după sine o situație mai rar întâlnită, dar rezolvată rapid de liderii democrați. Kamala Harris a fost aleasă succesoarea lui Joe Biden, relansând practic campania electorală a acestui partid, afectată de comportamentul haotic a actualului președinte.
Alegerile generale au loc în prima zi de marți din noiembrie a anului electoral respectiv, iar în 2024, acestea avea loc pe 5 noiembrie. În această etapă, cetățenii din fiecare stat votează pentru unul dintre candidații la președinție. Deși cetățenii își exprimă votul direct pentru candidați, acest vot este de fapt pentru un grup de electori care vor reprezenta statul ori Districtul Columbia în Colegiul Electoral.
Sistemul de alegere a președintelui se bazează pe Colegiul Electoral, format din 538 de electori. Fiecare stat are un număr de electori echivalent cu numărul total de reprezentanți ai statului în Congresul SUA (membri ai Senatului și ai Camerei Reprezentanților). De exemplu, California, stat cu o populație de câteva zeci de milioane de locuitori, are 55 de electori, în timp ce state mai mici, cum ar fi Wyoming, cu o populație de aproximativ 600 de mii de locuitori, au doar 3 electori”.
Deoarece candidatul care câștigă majoritatea votului popular primește toți electorii acelui stat, candidatul poate să câștige președinția chiar dacă nu obține majoritatea voturilor la nivel național, mai spune Mihai Isac.
„Candidatul care câștigă majoritatea voturilor într-un stat primește de obicei toți electorii acelui stat (cu excepția statelor Nebraska și Maine, care împart electorii în funcție de rezultatele electorale din districtul congresional). Pentru a deveni președinte, un candidat trebuie să obțină cel puțin 270 de voturi electorale din totalul de 538.
După ce voturile populare sunt numărate și statul își desemnează electorii, acești electori se reunesc în decembrie pentru a-și exprima votul oficial pentru președinte și vicepreședinte. În cele mai multe cazuri, electorii votează în conformitate cu rezultatul votului popular din statul lor, deși există cazuri rare de electori, numiți electori necredincioși, care votează diferit. Astfel de situații au atras adoptarea unor legislații la nivel statal care să nu permită acest fapt.
Voturile electorale sunt numărate oficial de către Congres la începutul lunii ianuarie. Candidatul care primește majoritatea voturilor electorale (cel puțin 270) este declarat câștigător. Președintele ales este învestit în funcție în cadrul unei ceremonii oficiale pe 20 ianuarie a anului următor alegerilor.
Conform sistemului „Winner-Takes-All” (Învingătorul ia tot), adoptat în majoritatea statelor, candidatul care câștigă majoritatea votului popular primește toți electorii acelui stat, ceea ce poate face ca un candidat să câștige președinția chiar dacă nu obține majoritatea voturilor la nivel național (votul popular). Este un exemplu prezent în ultimele decenii, inclusiv în cazul alegerilor prezidențiale din 2016, câștigate de Donald Trump.
Dacă niciun candidat nu obține 270 de voturi electorale, Camera Reprezentanților va alege președintele dintre cei mai votați candidați”.
Acest proces electoral indirect prin Colegiul Electoral este unic și destul de controversat, fiind criticat pentru posibilitatea de a nu reflecta direct voința populară națională.
„La alegerile prezidențiale din acest an, candidata democarată, vicepreşedinta Kamala Harris, va câștiga aproape cu siguranță votul popular, dar acest lucru nu garantează și obținerea unui mandat prezidențial.
Anul electoral american 2024 este unul de importanță majoră și datorită faptului că vor avea loc alegerile generale pentru președinția Statelor Unite, alegerile pentru Congres (Senat și Camera Reprezentanților) și numeroase alegeri la nivel local și de stat. Acest an electoral va modela viitorul politic al SUA pentru următorii ani, inclusiv prin faptul că președintele SUA va putea nominaliza zeci de judecători federali și cel mai probabil, câțiva membrii ai Curții Supreme de Justiție a SUA.
Senatul SUA are 100 de membri, fiecare stat având doi senatori, care au mandate de șase ani. În 2024, vor fi puse la vot 33 de locuri în Senat, o treime din totalul locurilor. Miza este mare, deoarece actualul Senat este aproape împărțit egal între democrați și republicani, iar controlul acestei camere este crucial pentru agenda legislativă a președintelui ales.
Statele cheie, unde cursele vor fi strânse, includ locurile senatorilor din state precum Arizona, Nevada, Wisconsin și Pennsylvania, unde rezultatele vor fi atent urmărite pentru a vedea dacă un partid va câștiga majoritatea”.
Camera Reprezentanților are 435 de membri, iar aceștia sunt aleși pentru mandate de doi ani. Alegerile din 2024 vor include toate cele 435 de locuri, ceea ce înseamnă că întreaga componență a Camerei Reprezentanților va fi reînnoită. În prezent, republicanii dețin majoritatea în Cameră, dar această majoritate este fragilă, ceea ce înseamnă că fiecare cursă individuală va conta. Acest lucru a transformat 2024 în cel mai scump an electoral din istoria SUA.
„State precum California, Florida, New York și Texas vor avea alegeri cu o competiție acerbă, iar rezultatele din aceste state mari vor influența semnificativ distribuția puterii în Congres.
Alegerile din 2024 vor avea un impact major nu doar asupra președinției, ci și asupra modului în care politica va fi condusă în următorii ani. Dacă un partid va controla atât Casa Albă, cât și ambele camere ale Congresului, va avea o oportunitate de a avansa legislație importantă pe teme precum economie, sănătate, schimbările climatice și politica externă. Dosare de politică externă precum Ucraina, situația din Orient ori politica Chinei sunt doar unele dintre problemele care vor fi pe agenda viitoarei administrații de la Casa Albă”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
