Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care modifică procedura de decontare a serviciilor spitalelor publice cu paturi și „care va crește finanțarea” acestor unități medicale. În nota de fundamentare se invocă scăderea numărului de spitalizări continue și creșterea celui de spitalizări de zi, în condițiile în care decontul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru o spitalizare de zi este de 5-10 ori mai mic decât pentru o spitalizare continuă. Totodată, se arată că au crescut prețurile la materiale sanitare și medicamente, chiar cu peste 500%, în timp ce cheltuielile cu utilitățile au crescut cu 22,69% (apă, canal și salubritate), respectiv 119,07% (încălzit și iluminat).
În urma discuțiilor purtate de ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, Ministerul Sănătății a publicat astăzi în transparență publică Ordonanța de Urgență care va crește finanțarea spitalelor publice cu paturi”, au arătat, marți, reprezentanții MS, într-o postare pe Facebook.
Conform notei de fundamentare a proiectului de OUG, față de primul semestru din 2019, în anul 2023 au crescut semnificativ costurile pentru încălzit, iluminat și forță motrică. Din analiza Ministerului Sănătății, la nivel național se înregistrează o creștere medie cu 119,07% încălzit și iluminat, respectiv 22,69% pentru apă, canal și salubritate.
„Comparativ cu anul 2019, prețul unitar al medicamentelor utilizate constant în tratamentul pacienților internați în unitățile sanitare a crescut semnificativ, înregistrându-se creșteri și de peste 500% pentru anumite produse medicale. Acest lucru a dus inevitabil la epuizarea stocurilor în mod constant și la grave carențe în managementul pacientului. De asemenea, menționăm că unitățile sanitare se află în imposibilitatea de a asigura un stoc de calamitate pentru medicamentele de maximă urgență”, mai scrie în document, unde sunt prezentate câteva exemple.
De asemenea, se arată că, în urma unei analize făcute de Ministerul Sănătății, s-a observat o scădere de 14,71% a numărului total de spitalizări continue față de anul 2019. Astfel, în primele 6 luni ale anului 2023 au fost cu 290.462 mai puține spitalizări continue față de perioada similară a anului 2019. Totodată, sectorul public înregistrează o creștere cu 14,02% a numărului de spitalizări de zi față de anul 2019, în timp ce sectorul privat înregistrează o creștere cu 63% a numărului de spitalizări de zi față de anul 2019.
Ministerul Sănătății subliniază că orientarea spitalelor publice spre spitalizările de zi în detrimentul spitalizărilor continue ”este corectă și se înscrie în strategia națională de sănătate, care are ca obiectiv principal inversarea piramidei serviciilor de sănătate, eliminarea internărilor nenecesare și dezvoltarea serviciilor de ambulator”. ”Scăderea numărului de spitalizări continue în 2023 se înscrie astfel într-un proces firesc, de așteptat, de reducere a numărului de internări nenecesare și de tratatament spitalicesc doar al cazurilor justificate”, susțin reprezentanții MS.
Proiectul de OUG are în vedere faptul că „decontul CNAS pentru o spitalizare de zi este de 5-10 ori mai mic decât pentru o spitalizare continuă, este clar că scăderea cu 14,71% a spitalizărilor continue afectează semnificativ bugetele spitalelor publice și nu poate fi compensată de o creștere similară a numărului de spitalizări de zi”.
În cazul în care nu ar fi luate măsuri, s-ar acumula datorii/arierate imposibil de recuperat/plătit cu sistemul actual de finanțare, fenomen care afectează deja spitalele clinice, ar fi afectată calitatea îngrijirii pacienților internați, s-ar înregistra ”dificultăți majore” în asigurarea bugetului pentru angajarea de personal absolut necesar și ar fi puse în pericol proiecte cu fonduri europene.
„În acest context, pentru a asigura în mod neîntrerupt decontarea serviciilor medicale și a medicamentelor, inclusiv pentru unele servicii medicale cuprinse în cadrul programelor naționale de sănătate curative și, în consecință, pentru a respecta drepturile asiguraților din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum și tratarea și monitorizarea bolilor cu impact major asupra stării de sănătate, prin prezentul act normativ se reglementează stabilirea, începând cu trimestrul III al anului 2023 a unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate prin care să se asigure tranziția spre o situație similară celei anterioare contextului economic din anul 2023”, se arată în nota de fundamentare.
Măsurile au ca scop asigurarea unei sustenabilități financiare a furnizării serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale, justificarea cheltuielilor și realizarea unui control al costurilor în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, preîntâmpinându-se apariția unor disfuncționalități majore în asigurarea accesului bolnavilor la serviciile medicale preventive și curative.
„Contractarea de către casele de asigurări de sănătate a sume alocate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate cu destinație servicii medicale spitalicești, fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială, având în vedere faptul că la nivelul CNAS se rețin cotele prevăzute de lege, pentru a asigura o gestionare eficientă a sumelor alocate în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru acest domeniu de asistență medicală, astfel încât să se asigure accesul neîntrerupt al asiguraților la servicii medicale, precum și pentru situații neprevăzute care pot apărea în actualul context economic, după cum urmează:
a) la nivelul valorii aferente indicatorilor realizați în limita valorii de contract dacă se acoperă contravaloarea cheltuielilor efectiv realizate,
b) la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situația în care valoarea aferentă indicatorilor realizați este mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate”, mai scrie în nota de fundamentare.
Unele prevederi ale viitoare OUG ar urma să se aplice pe durata acestui an:
”ART. I (1) Pentru unitățile sanitare publice cu paturi, inclusiv cele care au ca asociat unic unitățile administrativ-teritoriale, care furnizează servicii medicale spitalicești, în regim de spitalizare continuă, aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, decontarea lunară se face fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială, după cum urmează:
a) la nivelul valorii aferente indicatorilor realizați în limita valorii de contract, dacă se acoperă contravaloarea cheltuielilor efectiv realizate;
b) la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situația în care valoarea aferentă indicatorilor realizați este mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile inclusiv pentru unitățile sanitare publice cu paturi aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, care acordă servicii în regim de spitalizare continuă pentru afecțiuni cronice.
ART. II Pentru serviciile medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare de zi, efectuate de unitățile sanitare publice cu paturi, decontarea serviciilor se efectuează la nivelul realizat, prin acte adiționale de suplimentare a sumelor contractate, după încheierea lunii în care serviciile au fost acordate, dacă a fost depășit nivelul contractat.
ART. III – (1) Pentru unitățile sanitare care derulează Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică, precum și pentru unitățile sanitare care derulează Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice realizat în regim de spitalizare de zi, decontarea serviciilor se efectuează la nivelul realizat, prin acte adiționale de suplimentare a sumelor contractate, după încheierea lunii în care serviciile au fost acordate, dacă a fost depășit nivelul contractat.
(2) Actele adiționale de suplimentare a valorii de contract pentru situațiile prevăzute la alin. (1), pentru acoperirea serviciilor acordate peste valoarea de contract, se vor încheia în limita sumelor alocate cu această destinație în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
(3) Decontarea serviciilor de dializă și regularizarea trimestrială a acestora, precum și a serviciilor de radioterapie se efectuează la nivelul realizat, prin încheierea de acte adiționale de suplimentare a valorii de contract, în limita sumelor alocate cu această destinație în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
ART. IV Prevederile art. I, și II se aplică până la data de 31 decembrie 2023”, este textul proiectului de OUG.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
