Coaliția guvernamentală vrea să pună în acord proiectul privind reforma pensiilor speciale cu decizia CCR, dar și cu recomandările Comisiei Europene, fiind găsită o cale de mijloc privind majoritatea prevederilor care ar urma să fie finalizate în următoarele două săptămâni.
„Doresc ca în următoarele două săptămâni aceste amendamente la pensiile speciale să le trecem prin Parlament şi să vedem dacă mai este atacată de Înalta Curte legea, astfel încât să închidem cererea de plată numărul trei”, a anunțat premierul României, Marcel Ciolacu, sâmbătă, după o ședință a conducerii PSD.
Șeful social-democraților a precizat că a vorbit și cu Adrian Solomon, șeful Comisiei de Muncă din Cameră, adică forul decizional, dar și cu liderii de grup. Astăzi ar urma să fie stabilit calendarul pentru Senat, primul for care discută inițiativa. Ministerul Muncii va trimite amendamentele agreate în Coaliție și cu Comisia, pentru a fi asumate de aleși ai Coaliției, susțin sursele „Adevărul”.
Una dintre discuțiile esențiale a fost privind procentul pentru supraimpozitarea părții necontributive a pensiilor speciale, fiind dorit un procent mai mare de 15%. Sursele „Adevărul” din Coaliție au punctat, potrivit ultimei înțelegeri, că va fi taxarea graduală, adică taxarea cu 15% din partea necontributivă va fi pentru pensiile cuprinse între circa 4.600 de lei și aproximativ 6.800 de lei, iar veniturile mai mari de această sumă ar urma să fie supraimpozitate cu 20%.
De asemenea, după mai multe variante discutate în ultimele luni, în formula privind calcularea pensiei magistraților se va ține cont de veniturile din ultimele 48 de luni (4 ani), nu ultima lună, cum e în vigoare, dar nici varianta propusă în legea care a căzut la CCR: adică creșterea numărului lunilor de la 12 (pentru 2023 și 2024) până la 300 de luni (în ianuarie 2043).
În cazul vârstei minime de pensionare, aceasta va fi de 47 de ani și 4 luni în ianuarie 2024, dar doar cu condiția a 25 de ani vechime în specialitate, crescând anual cu câte patru luni, până când va ajunge la 60 de ani. Prin aceasta măsură va fi asigurată măsura tranzitorie pentru o schimbare pe termen lung a condițiilor de pensionare, pentru a nu se crea o prăpastie, aspect invocat de CCR.
Și permiterea unei perioade de vechime asimilată, de la maximum 5 ani la cel mult un an, nu va mai fi pe termen de 5 ani de acceptarea în calcularea celor 25 de ani minim pentru pensionare, ci scade gradual, astfel încât până în 2061 ar urma să nu mai fie permisă deloc asimilarea unei perioade.
Trei luni de la decizie, două de la motivare
Au trecut nu mai puțin de trei luni de la decizia CCR și două de la motivarea deciziei până când Puterea s-a hotărât că nu mai poate sta cu reforma pensiilor speciale nerezolvată, mai ales că legea e un jalon esențial din cererea de plată numărul trei din PNRR, pe care Guvernul vrea să o depună în noiembrie sau decembrie.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
