Nicușor Dan e noul titular de la Palatul Cotroceni, în mod oficial, după ce luni, 26 mai, a depus jurământul în calitate de președinte al României. El își va exercita prerogativele din reședința de la Cotroceni, mai precis din aripa nouă a palatului, cea ridicată de Ceaușescu.
Nicușor Dan și-a luat în primire, luni, noua funcție de șef al statului, el urmând să lucreze din sediul Președinției României de la Palatul Cotroceni, ca și predecesorii săi.
Deși multă lume cunoaște Muzeul Național Cotroceni, mai puțin știut e faptul că aripa ce cuprinde Administrația Prezidenițală este una nouă, construită în anii ’80 la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, diferită de vechiul palat regal unde acum se află muzeul.
Nicușor Dan a devenit al cincilea președinte al României de după Revoluția din 1990 și al șaselea din istoria republicii, dacă-l punem la socoteală și pe Nicolae Ceaușescu, cel pentru care, în 1974, s-a „inventat” această funcție.
Istoria locului și a construcțiilor de aici este una bogată și zbuciumată. Pe acest teren situat la vest de București, pe malul drept al Dâmboviței, pe dealul Cotroceni, domnitorul Șerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire, între 1679 – 1681, defrișând o zonă dens împădurită din foștii codrii al Vlăsiei.
Mănăstirea Cotroceni, cea mai importantă ctitorie a domnitorului, era înconjurată de ziduri și avea în centru frumoasa biserică în stil brâncovenesc cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și „Sfinții Serghie și Vah” (7 octombrie), asemănătoare arhitectonic cu biserica episcopală de la Curtea de Argeș.
În incinta mănăstirii, domnitorul a ridicat și o reședință domnească. La mănăstirea Cotroceni a fost instalată și o tipografie.
De aici au ieșit mari lucrări ale vremii, printre care: „Evanghelia” din 1682, „Apostolul” din 1683 și „Biblia de la București”, din anul 1688 („Biblia lui Șerban Cantacuzino”), conform presidency.ro.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
