Premierul român, Marcel Ciolacu, a anunţat la 21 august 2024 că va efectua o vizită de lucru la Bruxelles, în zilele de 21 şi 22 august, unde se va întâlni, printre alţii, şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre temele de discuţii urmând să se regăsească stadiul implementării PNRR şi portofoliul României în viitoarea Comisie Europeană.
„Voi pleca după-amiază la Bruxelles (n.r. 21 august), pentru întâlnirea de mâine (n.r. 22 august) cu preşedinta Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen. Vom discuta despre stadiul îndeplinirii PNRR, împreună cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi ministrul Finanţelor. Vom analiza şi ultimele evoluţii despre Cererea de Plată 3, concret situaţiile legate de conducerile companiilor de stat din energie şi transporturi. Evident, voi discuta cu doamna preşedintă şi despre portofoliul României în viitoarea Comisie Europeană”, a declarat Marcel Ciolacu, la 21 august, în şedinţa de Guvern.
Nominalizarea şi alegerea preşedintelui CE
Potrivit Tratatului UE (art. 17), Consiliul European propune un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei, luând în considerare rezultatele alegerilor în Parlamentul European şi hotărând cu majoritate calificată. Candidatul este apoi ales cu majoritatea voturilor Parlamentului (majoritate absolută – jumătate plus unu din numărul de deputaţi europeni). Preşedintele ales al Comisiei Europene trimite apoi scrisori oficiale către şefii de stat sau de guverne din ţările membre, invitându-i să propună candidaţi pentru posturile de comisari, scrie https://eur-lex.europa.eu/.
Parlamentul European a ales-o pe Ursula von der Leyen preşedintă a Comisiei Europene, pentru al doilea mandat, printr-un vot secret, pe 18 iulie 2024. În context, preşedinta nou aleasă a anunţat că guvernele statelor membre ale Uniunii Europene vor trebui să prezinte fiecare câte doi candidaţi – o femeie şi un bărbat – pentru posturile de comisari europeni. O excepţie de la această regulă se va face în cazul în care un stat va dori să îşi menţină comisarul în funcţie. Per total însă, va trebui să se tindă spre paritatea de gen în cadrul viitoarei Comisii, a spus Ursula von den Leyen, conform relatării APA din 18 iulie 2024.
Tot atunci, preşedinta CE, Ursula von der Leyen, le-a cerut ţărilor membre să propună fiecare candidaţi până la data de 30 august 2024.
Premierul român, Marcel Ciolacu, a precizat, la 17 iulie 2024, că România nu va propune o femeie pentru funcţia de comisar european, ci un bărbat. „După două doamne propuse, cred că o să propunem un bărbat. Vă repet, de două ori România a venit cu două propuneri de comisar, de doamne. Cred că de această dată, România poate să facă o propunere de domn”, a declarat Marcel Ciolacu, fiind întrebat dacă pentru funcţia de comisar european care va reveni României va avea două propuneri, pentru egalitatea de şanse, respectiv „o femeie şi un bărbat”.
Nominalizarea şi audierile comisarilor la nivelul României
Potrivit Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, atributul nominalizării propunerii de comisar european aparţine Guvernului. Parlamentul României va fi, astfel, informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcţii în cadrul instituţiilor Uniunii Europene. De asemenea, comisiile de specialitate ale Parlamentului român vor audia persoana nominalizată de Guvern pentru funcţia de membru al Comisiei Europene (art. 19 din Legea nr. 373/2013).
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
