„Amnistia fiscală este o jumătate de măsură”. De ce nu e un mare avantaj pentru firme

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat, pentru PS News, că acest proiect de amnistie fiscală nu este un mare avantaj pentru firme, ci mai degrabă pentru persoanele fizice. Pe de alta parte, mai spune Negrescu, „puteau să împuște doi iepuri deodată, dacă într-adevăr gândeau mai în amănunt această amnistie fiscală”.

„Este o măsură disperată în tentativa de a recupera măcar un sfert, dacă nu jumătate, din cei 71,8 miliarde de lei pe care firmele și persoanele fizice le datorează statului. Includem aici și dobânzile, și accesoriile, și toate penalitățile în întârziere. Deci, avem datorii nerecuperate la bugetul de stat de vreo 71 de miliarde. Sper ca măcar 10% din sumă să fie recuperată prin această amnistie, pentru că, din punctul meu de vedere, nu e un mare avantaj pentru firme. E un mare avantaj pentru persoanele fizice, acolo unde avem undeva la nivel de 850.000 de oameni cu datorii la stat, în momentul de față, inclusiv penalități și sau dobânzi de întârziere”.

Specialistul spune ca este un avantaj, mai cu seamă pentru cei care scapa de penalități da și de accesorii, care în unele cazuri depășesc suma  de plată la firme si că aceasta nu este o măsură îndreptată împotriva evaziunii fiscale, nu rezolvă evaziunea fiscală.

„Dacă într-adevăr făceam o amnistie fiscală în adevăratul sens al cuvântului, le spuneam românilor și firmelor să dacă aduc banii pe care îi fac în economia subterană pentru care nu plătesc taxe și impozite, îi aduc și băgăm conturi și fiscalizează-îi-s cu timp de taxele aferente acestor câștiguri, aia înseamnă o evaziune, neomagnistie fiscală. Atunci când albești practic banii negri făcuți în economie și vorbim de sume de zeci de miliarde de euro în România.

Cred că era necesar ca pe lângă această amnistie a datoriilor certe și și neidentificate din punct de vedere fiscal, să încercăm să atragem și banii din economia neagră, din banii de la saltea pe care mulți intre români nu reușesc să-i justifice că n-au cu ce da. Dacă i-ar fi intervenit oamenii, stie de acest gen, probabil i-ar fi dus în cont și în felul ăsta s-ar fi albit banii respectivi și ar fi intrat în circuitul economic în zona taxelor și impozitelor.

Mie mi se pare că nu e o mare de găselință, amnistia. S-ar putea să nu fie foarte multe firme care să plătească aceste datorii, pentru că probabil nu au de unde. De aceea nici nu și-au plătit taxele la timp. Ar fi vorba de vreo 330.000 de firme cu datorii la stat, dintre care nu cred că mai mult de 10% dintre ele vor accesa această facilitate. Aceasta nu este o măsură îndreptată împotriva evaziunii fiscale, nu rezolvă evaziunea fiscală”.

Negrescu mai spune că era extrem de important să încercăm să adunăm banii din străinătate.

„Da, avem banii duși de români, paradisurile fiscale, miliarde și miliarde de euro pe care dacă reușeam s-o aplicăm practic să nu le punem taxe pe banii aduși în țară, am putea aduna mai mulți bani așa.

Cum au făcut italienii, cum au făcut fancezii, cum au făcut multe alte țări din întreaga lume și care au adus înapoi, în țara lor, bani mulți care au generat creștere economică, până la urma urmei.

Oricum, nu cred că această măsură este menită într-adevăr să aibă un impact bugetar pe măsura așteptărilor guvernanților”.

Ministerul Finanţelor a publicat marţi, 03.09 a.c., proiectul de OUG referitor la facilităţile fiscale la plata datoriilor către bugetul de stat şi bonificaţia de 3% pentru contribuabilii care îşi plătesc la timp taxele, creanţele bugetare neîncasate la termen find estimate la 71,8 miliarde de lei.

Ministerul mizează pe faptul că va fi încasată suplimentar la bugetul general consolidat suma de aproximativ 9 miliarde de lei, din care se scade impactul bonificaţiei, evaluat la 1,1 miliarde de lei, rezultând un impact net al măsurii de acordare a facilităţilor fiscale de 7,9 miliarde de lei.

Documentul propune, între altele, anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale datorate bugetului general consolidat, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, administrate de ANAF, în anumite condiţii, cererea urmând să fie depusă și implicit datoriile să fie achitate până în 25 noiembrie.

Se propun următoarele facilităţi fiscale:

Anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale datorate bugetului general consolidat, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, administrate de ANAF, cu următoarele condiţii:

– stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale restante la 31 august 2024 inclusiv;

– stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale şi accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 septembrie 2024 şi data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– depunerea, până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, a cererii de anulare a accesoriilor, sub sancţiunea decăderii.

Anularea tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale, declarate suplimentar de debitor prin declaraţie rectificativă, cu scadenţă anterioară datei de 31 august 2024 inclusiv, administrate de ANAF, cu următoarele condiţii:

– declaraţia rectificativă să fie depusă începând cu data de 1 septembrie 2024 până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– obligaţia individualizată în declaraţia rectificativă să fie stinsă până la aceeaşi dată; – stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale şi accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 septembrie 2024 şi data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– depunerea cererii de anulare a accesoriilor până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, sub sancţiunea decăderii. Anularea tuturor accesoriilor, aferente obligaţiilor bugetare principale cu scadenţe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv şi stinse până la această dată, cu următoarele condiţii:

– obligaţiile bugetare principale cu scadenţe anterioare datei de 31 august 2024 inclusiv, au fost stinse până la această dată;

– stingerea până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024, a obligaţiilor bugetare principale şi accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 septembrie 2024 şi data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;

– depunerea cererii de anulare a accesoriilor până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, sub sancţiunea decăderii. Astfel, prin măsura propusă se permite anularea accesoriilor aferente unor obligaţii bugetare principale ce au fost stinse până la data de 31 august 2024 inclusiv, dacă aceste accesorii sunt calculate prin acte administrativ fiscale comunicate de organul fiscal.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: