Liderii politici pregătesc și un al treilea pachet de măsuri pentru reglarea economiei, care ar putea conține din nou propuneri diverse, de la reducerea perioadei de șomaj până la reducerea aparatului de stat. Experții punctează însă că, dincolo de propunerile ideale prezentate pentru toate pachetele, măsurile trebuie să ducă la scăderea deficitului, iar ultimele măsuri nu au produs un impact decisiv.
În contextul discuțiilor despre măsurile pentru reglarea deficitului, care acum ar trebui să se încadreze la 8,4%, potrivit ultimului acord cu comisia Europeană, premierul Ilie Bolojan a făcut mai multe precizări referitoare la următorul pachet de măsuri fiscal-bugetare care ar urma să fie adoptat tot cu asumarea răspunderii Guvernului în Parlament. „Pachetul pe administrație poate fi completat cu multe altele”, a explicat șeful Guvernului.
Astfel, între măsurile din pachetul 3 ar putea să fie incluse comasări de instituții și reducerea aparatului central, eliminarea cumulului pensie-salariu, eliminarea unor excepții în cazul vârstei de pensionare reduse, reducerea perioadei de șomaj, reforma administrației publice, precum și dreptul autorităților publice de a autoriza jocuri de noroc și de a le taxa, dar și susținerea unor proiecte de dezvoltare economică.
Pachetul 3 ar fi, prin urmare, asemănător cu cel de-al doilea, cuprinzând măsuri în mai multe domenii. Asupra pachetului 2 liderii politici au ajuns la consens după discuții îndelungate amânări și chiar excluderi de măsuri. Reforma administrației publice este, de fapt, o restanță a pachetului 2, pentru care liderii politici au constatat că Guvernul nu avea destul date la momentul respectiv, notează Adevărul.
Un pachet cu „bune intenții”
Analiștii politici subliniază că pachetul 3 ar putea deveni unul diversificat al bunelor intenții, al căror efect trebuie să se reflecte însă într-un deficit mai mic, care, inițial, la începutul guvernării, era setat la 7% pentru finalul anului.
„Singura veste clară, palpabilă și relativ luminoasă este ținta de deficit la care România trebuie să ajungă. Probabil că oficialii europene au înțeles că dacă noi vom persista pe acest drum al măsurilor chirurgicale, bolnavul supus tratamentul va deceda pe masa de operații”, spune politologul Ioan Stanomir.
Politologul atrage atenția că măsurile incluse în cele trei pachete „sunt foarte delicate și se intră într-un domeniu extraordinar de delicat”: „Se va vedea și decizia Curții Constituționale (n. r. -pe cele 4 proiecte din pachetul doi sesizate la CCR) și e foarte greu de spus în acest moment ce se va alege de toate aceste bune intenții. (…) Deocamdată, în afară de creșteri de taxe și impozite, această coaliție nu a produs nimic altceva. Bune intenții, declarații, rămâne să le vedem cu spirit critic”.
La Curtea Constituțională au rămas în analiză 4 proiecte ale pachetului 2, trei sesizate de opoziție și unul de ÎCCJ.
Sectoarele „nevralgice”, ocolite
Analistul economic Bogdan Glăvan arată că propunerile de până acum nu au avut un impact bugetar destul de mare și nici nu se concentrează pe domeniile cheie pe care liderii politici ar fi trebuit să intervină:
„Problema de fond este că statul român are nevoie de zeci de miliarde. (…) A trecut mult timp și nu am văzut, de fapt, nicio reformă autentică, nicio măsură prin care să scadă în mod definitiv sustenabil cheltuielile statului. Practic, de reformă a companiilor de stat nu se mai ști nimic de la plecarea domnului Anastasiu. De când domnul Bolojan a spus că preia el direct această reformă, a trecut vacanța, nu se mai aude nimic. Iar acesta este unul din cele trei domenii nevralgice după părerea mea, companiile de stat, unde era nevoie urgentă de privatizare și restructurare, tocmai pentru a economisi și a aduce bani la buget. (…)
Al doilea sector nevralgic este cel al administrației, unde se impune o reducere a schemei de personal, dar asta trebuie să meargă la pachet cu digitalizarea și cu reglementarea, astfel încât să nu îl pui pe cetățean să umble o comună mai încolo. Deci lucrurile astea trebuie gândite într-o perspectivă un pic mai largă. (…) Statului român este supraîncărcat cu personal, asta e adevărat. Dar pentru că este birocratic. Adică ăsta este unul din motivele principale pentru care este supraîncărcat cu personal. Și birocraţia mai departe își creează noi sarcini. (…)
Și al treilea sector nevralgic era cel al lucrărilor publice. Unde trebuiau pur și simplu stopate lucrările. Adică aici vorbim de foarte multe miliarde de lei. Trebuia spus foarte limpede. A declanșat domnul Ciolacu dublu lucrări publice decât ne permiteam. A supracontractat în neștire și în consecință, trebuie să le anulăm sau trebuie să le punem pe pauză. (…) În niciunul dintre cele trei domenii nevralgice nu s-a acționat hotărât. În unele nu s-a acționat deloc”
Economistul preconizează că majorările de taxe de până acum vor scădea deficitul anul viitor, însă până la un punct. „Ăla va fi tot progresul, după care o să o luăm din nou la vale”, concluzionează Bogdan Glăvan.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
