Parlamentul vine cu modificări la mai multe legi, prin care plata salariilor în cash va fi interzisă atât la stat, cât și în privat, cu anumite excepții. Proiectul de lege, sprijinit de băncile comerciale, BNR și un procesator de carduri, a primit raport de admitere în comisii și urmează să fie votat în plen. Unii deputați au acuzat că inițiativa va duce la restrângerea incluziunii financiare.
Proiectul de lege instituie obligația ca plata veniturilor de natură salarială, a celor asimilate salariilor și a beneficiilor de asistență socială să se facă doar prin mijloace de plată fără numerar, prin modificarea Legii 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar. Inițiativa aparține deputatului PNL George-Cristian Tuță, care a susținut proiectul la comisii, și mai multor parlamentari de la PNL, PSD, USR, UDMR și minorități, informează profit.ro.
Tuță susține că legea are scopul de a crește incluziunea financiară, însă modificările sunt, în general, pentru restrângerea plăților cu numerar. În Cameră au fost adoptate foarte multe amendamente care au eliminat mare parte din modificările aduse inițial la Senat.
De la încasarea salariilor doar în conturi bancare sunt excluse persoanele vulnerabile din punct de vedere financiar, potrivit Legii 258/2017 – persoane cu venituri lunare care nu depășesc 60% din salariul mediu brut pe economie (stabilit la 6.789 de lei pentru acest an).
”Într-adevăr, trebuie să recunoaștem că schimbările necesită o perioadă de adaptare, de aceea am propus ca beneficiarii de pensii și de ajutoare sociale să nu fie astăzi cuprinși în această formă de a-și încasa veniturile în contul respectiv, putând să opteze pentru cash”, declara Tuță la dezbaterile pe marginea proiectului de lege din Comisia de buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților, care a precizat că cei cu venituri de sub 4.000 de lei nu ar fi obligați de lege să primească banii doar în cont. În realitate, însă, e vorba despre venituri brute de 4.073 de lei, ceea ce înseamnă, în cazul salariilor, de circa 2.400 de lei net – spre comparație, salariul minim net este de 1.900 de lei. Totodată, pensionarii nu sunt scutiți automat de obligația de a încasa în cont pensia, pentru că unii trec cu veniturile lunare peste plafon.
La finele anului trecut erau aproape 5 milioane de pensionari în România, cu o pensie medie de aproape 1.800 de lei. Mai mult, salariații și pensionarii, precum și alți beneficiari de fonduri asistență socială, ar trebui să facă cerere pentru a primi banii cash. O excepție generală este introdusă pentru salariații din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională (Armată, Jandarmerie, Poliție, SRI și SIE).
Acuzații de excluziune financiară
”Este un proiect care nu este, de fapt, despre acces și educație. Este un proiect, care mai degrabă, vine cu obligativități”, declara la dezbateri deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei în guvernul PNL.
Ilie-Alin Colesa, deputat AUR, a acuzat inițiatorul că vrea, de fapt, să excludă financiar o parte din populație, dat fiind faptul că nu toată lumea are în preajmă unități bancare. Problema accesului la o sursă de retragere a banilor nu a fost rezolvată de proiectul de lege. Opțiunea de cashback de la comercianți, care ar fi putut oferi numerar în zonele rurale, a rămas tot la nivel de opțiune (deși în forma de la Senat se instituia o obligație, la care s-a renunțat însă).
”Odată ce există un drept, nu văd de ce ar exista o obligativitate. Nu înseamnă în niciun caz educație. Mi se pare extrem de gravă această încălcare a libertății prin obligativitatea utilizării unui cont bancar. Aș vrea să fac un amendament prin care cuvântul incluziune să fie înlocuit prin excluziune”, spune deputatul AUR, al cărui amendament în acest sens a picat la vot. Victor Ilie, deputat USR, a inițiat un amendament prin care angajatorii să poată opta pentru plata salariilor în limita a 4.000 de lei pentru fiecare salariat, însă acesta a picat la vot.
Reprezentantul MasterCard, unul dintre cei doi mari procesatori de carduri, a arătat că susține proiectul de lege și că nu este de acord cu modificarea propusă de Ilie.
”Însuși din titlul legii este o lege pentru creșterea incluziunii financiare, ceea ce presupune că această lege ar trebui să sporească numărul persoanelor incluse din punct de vedere financiar în acest circuit. România, știm cu toții foarte bine, nu strălucește la acest capitol al incluziunii financiare. Amendamentul depus vine cumva să restrângă semnificativ sfera de aplicabilitate a legii, aducând încă o excepție și cumva intrând în contradicție cu articolul de care spunea dl. deputat Tuță, acela cu privire la reglementarea consumatorului vulnerabil. Cele două, din punctul nostru de vedere, vor duce la o inconsistență în aplicarea legii și la imposibilitatea ca ea să-și atingă beneficiile”, spune Bogdan Pătru, directorul de politici publice al MasterCard.
Articolul integral AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
