VIDEO Ursula von der Leyen rămâne șefa Comisiei Europene. Câte voturi a primit

UPDATE 17: 18

Premierul Marcel Ciolacu a transmis, joi, după realegerea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene, pentru următorii 5 ani, că Guvernul României va rămâne angajat activ, pentru a lucra la priorităţile noastre comune, pentru cetăţenii noştri şi pentru Uniunea Europeană.

„Felicitările mele pentru Ursula von der Leyen, pentru realegerea sa ca preşedinte al Comisiei Europene, pentru următorii 5 ani. Guvernul României va rămâne angajat activ, pentru a lucra la priorităţile noastre comune, pentru cetăţenii noştri şi pentru Uniunea Europeană”, a transmis premierul Marcel Ciolacu într-o postare pe X.

UPDATE 17:15 

Preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, a felicitat-o joi pe Ursula von der Leyen pentru obţinerea unui nou mandat la şefia Comisiei Europene.

„Felicitări Ursula von der Leyen pentru realegerea în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Leadership-ul dumneavoastră este cheia pentru o Europă mai puternică şi mai unită. Aşteptăm cu nerăbdare să ne continuăm munca, asigurând locul de drept al României în Schengen şi un viitor prosper pentru toţi europenii”, a scris Nicolae Ciucă, pe pagina sa de X (fostă Twitter)

UPDATE 15:29

Noi, membrii Parlamentului European, tocmai am votat-o pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat de președintă a Comisiei Europene. 401 membri au votat „pentru”.

În primul său mandat, România a primit cel mai mare nivel de fonduri europene: peste 80 de miliarde de euro.

În primul său mandat, Uniunea Europeană a devenit mai unită și mai puternică în pofida tuturor crizelor cu care s-a confruntat și în pofida agresiunii în creștere din partea Rusiei.

Ursula von der Leyen este cea mai potrivită președintă a Comisiei pentru România și pentru Uniunea Europeană!

UPDATE 15:14

Ursula von der Leyen rămâne șefa Comisiei Europene pentru următorii cinci ani. Ea a obținut un nou mandat de președintă a Comisiei Europene cu 401 voturi „pentru”. Rezultatul a fost primit cu aplauze de către eurodeputați.

284 de deputați au votat împotrivă.

UPDATE 15:00

Parlamentul European informează oficial că Ursula von der Leyen are nevoie de 360 de voturi pentru un nou mandat.

„Întrucât un deputat spaniol în Parlamentul European (Antoni Comin I OLIVERES, neafiliat) nu a fost încă în măsură să își preia mandatul, membrii care compun PE însumează 719, iar majoritatea absolută este de 360 de deputați în Parlamentul European”, se arată într-o informare către presă.

UPDATE 14:35

Votul s-a încheiat. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, i-a anunțat pe eurodeputați că vor primi un mesaj atunci când numărarea voturilor va fi finalizată.

Reamintim, Von der Leyen are nevoie de sprijinul a cel puțin 361 de deputați din cei 720 de membri ai Parlamentului European pentru a rămâne în funcție.

UPDATE 14:07

Votul pentru Ursula von der Leyen a început, după ce grupul stângii a cerut amânarea votului, însă propunerea nu a trecut.

Votul este unul secret.

Socialiștii și democrații, al doilea grup ca mărime din Parlamentul European (136 eurodeputați), au anunțat că vor vota în favoarea Ursulei von der Leyen.

Și Grupul Renew Europe (77 eurodeputați) este de așteptat să voteze în favoarea Ursulei von der Leyen.

UPDATE 14:00

Dezbaterea dinaintea votului din Parlamentul European s-a încheiat.

Eurodeputaților care fac parte din gruparea verzilor li se va sugera să voteze pentru ca Ursula von der Leyen să obțină un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene, scrise Euronews, citând surse din partid.

UPDATE 11:24

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PPE, anunță că Diana Șoșoacă a fost escortată afară din plenul Parlamentului European în timpul dezbaterii privind alegerea Ursulei von der Leyen.

„Indisciplina și încălcarea regulilor se sancționează imediat.
S-a făcut de râs”, a scris Siegfried Mureșan.

UPDATE 11:00

Ursula von der Leyen a promis joi, în plenul Parlamentului European, să ia măsuri pentru consolidarea Europei, o Europă care trebuie să se poată ridica la înălţimea provocărilor actuale, în cazul în care va obţine un nou mandat la conducerea Comisiei Europene.

„Europa nu poate controla dictatori şi demagogi în toată lumea, dar poate alege să îşi protejeze democraţia. Europa nu poate să oprească schimbările, dar poate alege să îmbrăţişeze schimbarea şi să investească în măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale cetăţenilor europeni”, a spus Von der Leyen în dezbaterea care precede supunerea candidaturii sale la vot în Parlamentul European.

Politiciana germană în vârstă de 65 de ani a subliniat că nu va accepta ca ”demagogii şi extremiştii să distrugă modul nostru de viaţă european”.

În intervenţia sa, ea a promis să lanseze proiecte în domeniul apărării ale Uniunii Europene, inclusiv un scut aerian european. ”Vom propune o serie de proiecte de apărare de interes comun european, începând cu un scut aerian european şi cu apărarea cibernetică”, a spus Ursula von der Leyen.

„Rusia este în ofensivă în estul Ucraineni şi doreşte ca iarna viitoare să fie şi mai aspră. Ea mizează că Occidentul şi UE vor slăbi. Acum ceva timp, un premier din UE s-a dus la Moscova într-o aşa-numită misiune de pace, dar aceasta a fost de fapt doar o misiune de a face plăcere Rusiei. După doar două zile, avioanele militare ale lui Putin au ţintit o maternitate şi un spital de copii din Kiev. Aceasta nu a fost o greşeală, ci un mesaj clar. Răspunsul nostru trebuie să fie la fel de clar: UE va rămâne alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Ucraina trebuie să primească tot ce are nevoie pentru a învinge, ceea ce înseamnă că trebuie să facem acum alegeri importante şi trebuie să facem tot ce se poate pentru a-i apăra pe cetăţenii europeni. A venit momentul să construim o adevărată Uniune Europene a apărării”, a insistat preşedinta CE.

Un alt angajament al Ursulei von der Leyen se referă la politicile în domeniul climatic. Ea a promis că noua Comisie nu va renunţa la politicile verzi, astfel încât preţul energiei să scadă, iar UE să nu mai fie vulnerabilă prin dependenţa de importurile de combustibili fosili.

MAŞINILE CU COMBUSTIE 

Pe de altă parte, von der Leyen arată în document că intenţionează să menţină controversata politică a UE de interzicere din 2035 a vânzărilor de maşini noi care emit CO2 – un obiectiv despre care documentul spune că „creează previzibilitate pentru investitori şi producători”.

Cu toate acestea, o viitoare revizuire a politicii va fi utilizată pentru a confirma dacă maşinile care funcţionează cu e-fuels pot fi luate în considerare pentru atingerea obiectivului. (E-fuels sau electro-combustibilii sunt combustibili sintetici lichizi, obţinuţi în laborator, dintr-un amestec de CO2 şi hidrogen. Nu au nicio legătură cu petrolul). Parlamentarii PPE au cerut asigurări cu privire la aceşti combustibili, pentru care unii producători doresc să dezvolte o piaţă, deoarece pot fi utilizaţi în autovehicule cu motor cu combustie convenţională.

Von der Leyen a promis, de asemenea, un plan pentru a ajuta ţările să se adapteze la agravarea schimbărilor climatice, care declanşează secete severe şi incendii mortale în ţările UE, mai ales în Spania, Italia şi Grecia.

FOND DE COMPETITIVITATE PENTRU TEHNOLOGIILE STRATEGICE

Comisia Europeană va propune un Fond european pentru competitivitate ca parte a următorului buget pe termen lung al blocului european, pentru a investi în tehnologii strategice europene precum inteligenţa artificială, industria curată şi biotehnologia, a declarat şefa Comisiei.

Fondul va face parte din propunerile pentru următorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034. În planurile pentru următorii cinci ani, Ursula von der Leyen a declarat că Fondul european pentru competitivitate va sprijini proiecte importante de interes comun.

„Fondul european pentru competitivitate va sprijini proiectele importante de interes comun (IPCEI), astfel încât Europa să îşi poată folosi forţa colectivă pentru a investi împreună în proiecte comune ambiţioase – aşa cum s-a făcut deja la o scară mai mică cu bateriile, hidrogenul şi microelectronica”, a arătat Ursula von der Leyen. „Se va asigura că folosim puterea bugetului nostru pentru a mobiliza şi a reduce riscul investiţiilor private în obiectivele noastre comune”, a declarat von der Leyen în documentul publicat cu puţin timp înainte de votul din Parlamentul European.

„Voi face ca IPCEI să fie mai simple şi mai rapid de finanţat şi de demarat. Primul set nou de proiecte comune va fi propus la începutul anului 2025”, a precizat ea.

APĂRARE ŞI FRONTIERE

De asemenea, în documentul de 31 de pagini în care îşi expune viziunea, Ursula von der Leyen pledează în favoarea proiectelor comune de apărare ale UE, cum ar fi un scut aerian european. Propune, de asemenea, reorganizarea gestionării frontierelor UE, consolidarea agenţiilor Frontex şi Europol şi triplarea numărului de poliţişti europeni de frontieră şi de coastă la 30 000. „Nu vom manifesta toleranţă faţă de cei care ameninţă securitatea frontierelor noastre şi a cetăţenilor noştri prin atacuri hibride”, a spus ea.

Von der Leyen a adăugat că, dacă va fi realeasă, va numi comisari responsabili cu extinderea UE şi relaţiile din Mediterana.

Ursula von der Leyen, în vârstă de 65 de ani, şi-a prezentat joi planurile pentru un al doilea mandat într-un discurs rostit în faţa Parlamentuilui European. Von der Leyen, mamă a şapte copii şi prima femeie care a condus Comisia Europeană, are nevoie de sprijinul a cel puţin 361 de deputaţi din cei 720 de membri ai Parlamentului UE pentru a fi reconfirmată în funcţie.

Cele trei grupuri de centru care este de aşteptat să o susţină au un total de 401 deputaţi, însă unii dintre ei – circa 10 la sută, potrivit unor calcule – ar putea să dezerteze şi să i se opună în cadrul votului secret. Pentru a trece cu uşurinţă, ea ar putea avea nevoie de sprijinul unor deputaţi din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), format din 78 de membri, sau al celor 53 de deputaţi ai Verzilor.

Știrea inițială

Soarta politică a Ursulei von der Leyen este decisă joi, când Parlamentul European votează dacă o alege sau o respinge pentru un nou mandat de cinci ani ca preşedinte al Comisiei Europene, puternicul organism executiv al UE, relatează Reuters şi POLITICO.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News