Petrișor Peiu, analist economic: Ponderea impozitului pe proprietate în PIB, de două ori mai mică decât media UE

Foto Solid News

Sistemul de impozitare a proprietăților, cel mai probabil, nu va fi modificat în 2024. Acesta este anunțul pe care ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, l-a făcut precizând că vom putea avea modernizarea acestui sistem începând cu 1 ianuarie 2026.

Contactat de PS News, profesorul Petrișor Peiu afirmă că anunțul făcut de ministrul Finanțelor este, mai degrabă, o mișcare tactică, politică, electorală.

„Legat de declarația aceasta a ministrului de Finanțe că această coaliție aflată la guvernare renunță să introducă de la 01/01/2025 o nouă formă de impozitare a proprietății, ascunde de fapt o chestiune electorală. Domnul Boloș nu este un politician pur sânge precum liderii Coaliției, motiv pentru care s-a grăbit să facă anumite anunțuri. Dar colegii săi, care sunt mai politicieni, dacă pot să spun așa, decât el, și-au dat seama că impactul asupra electoratului ar fi negativ pentru ei și atunci încearcă să amâne aceste chestii sau să anunțe amânarea. Noi nu vom ști până la urmă dacă va fi o amânare sau nu”.

Petrișor Peiu explică ceea ce se întâmplă din punct de vedere tehnic, cine ia decizia.

Noi am văzut că există opt state care se află în procedura de deficit bugetar excesiv la Comisia Europeană. Momentan, anul acesta, Comisia Europeană a fost în aceeași situație ca Guvernul României, adică în campanie electorală.

Au fost alegerile europarlamentare, după care a urmat desemnarea președintelui Comisiei Europene și acum se fac negocieri pentru ocuparea posturilor de comisar, respectiv a celorlalte posturi din arhitectura Uniunii Europene. Deci, nimeni nu are niciun interes să preseze vreun stat membru în sensul respectării Tratatului de la Maastrich. Și România, ca și Italia, ca și Ungaria, sunt lăsate deocamdată să zboare de pe hârtia asta a deficitului.

Numai că la un moment dat se va stabiliza formula de conducere la nivelul Comisiei Europene și vor trebui să aplice până la urmă propriile legi, care obligă Comisia să reacționeze la deficitele bugetare excesive și să impună statelor membre, sub sancțiunea opririi transferului de fonduri europene de coeziune și investiții, să impună deci statelor membre, respectarea Tratatului de la Maastrich”.

Prevederile Tratatului de la Maastrich

Pe aceste prevederi s-a constituit Uniunea Economică. Petrișor Peiu amintește despre regulile stabilite în Tratat care sunt obligatorii pentru absolut toate statele membre.

Prima dintre prevederi este ca datoria publică, datoria guvernamentală, cum se mai numește, să nu depășească 60% din PIB și media la nivelul Uniunii Europene să fie de 90% și a 2-a prevedere importantă este ca deficitul bugetar să nu depășească 3% din produsul intern brut”, spune profesorul economist.

Care sunt datoriile României în momentul actual

Analistul economic atrage atenția că datoriile țării noastre cresc într-un ritm accelerat, ceea ce este foarte îngrijorător.

 Noi avem datoria publică sau guvernamentală la nivel de 52% din PIB, dar într-o creștere accelerată. Din 2019 până acum a crescut de la 35% la 52% .

Și avem, pe de altă parte, deficitul bugetar excesiv, adică peste 3% din 2019, deci suntem în al 5-lea an și, din păcate, tendința ultimilor 3 ani arată creștere.

Prognozele pentru anul acesta sunt de un deficit bugetar foarte mare.

Ne-a anunțat ministru de Finanțe că acest deficit bugetar a depășit 4% din PIB după șapte luni. Pe de altă parte, prognoza Comisiei Europene vorbește de 6,9% iar prognozele interne din România vorbesc de peste 8%”.

În ciuda declarației ministrului Boloș, Peiu crede că este posibil să vedem totuși, de la 1 ianuarie activată această nouă formulă de calcul a impozitului pe proprietate.

„Atunci, înainte de alegeri, Guvernul anunță că nu va aplica această măsură de la 01/01/2025. Am înțeles, dar negocierea cu Comisia Europeană va începe în octombrie și probabil că se va finaliza undeva după alegerile din 1 decembrie, respectiv turul doi din 8 decembrie.

Este posibil să vedem totuși, de la 1 ianuarie această nouă formulă de calcul a impozitului pe proprietate. Ca idee generală, noi avem o pondere a impozitului pe proprietate în PIB undeva de două ori mai mică decât media europeană. Nu suntem nici primii, nici ultimii, dar avem o pondere mică a acestor venituri în ansamblu, a veniturilor bugetare”, conchide analistul.

Marcel Boloș, a făcut un anunț prin care spune că asigurarea logisticii pentru modernizarea impozitului pe proprietate nu va fi operațională până la finalul anului în curs.

„În legislaţia actuală este prevăzut la 1 ianuarie 2025, însă, probabil că termenul trebuie amânat, pentru că posibilitatea de a asigura logistica necesară modernizării acestui tip de impozit pe proprietate nu este una care să fie cu perspectivă de operaţionalizare până la finalul anului. Vom putea discuta despre modernizarea sistemului de impozit pe proprietate începând cu 1 ianuarie 2026”, a precizat, Boloș.

Boloș a mai spus că la 1 ianuarie 2026 ar putea exista o strategie de digitalizare completă.

„e-Proprietatea este un subiect extrem de important pentru ce înseamnă digitalizarea impozitului pe proprietate, de la sistemul de declaraţii care încă se mai depun în formă scrisă, până la modalitatea de determinare a acestui impozit, cu ajutorul valorilor de piaţă. Ca perspectivă de modernizare şi digitalizare, sigur că trebuie intensificate eforturile de operaţionalizare a structurilor pentru impozitul pe proprietate, dar şi a sistemelor informatice necesare pentru acest tip de impozit. Perspectiva de a avea o strategie de digitalizare completă o văd cu 1 ianuarie 2026. Respectiv asigurarea sistemului de declaraţii digitale, determinarea valorii de piaţă şi a impozitului”, a precizat Marcel Boloș.

 

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: