După 5 ani de mandat al primei Comisii Europene conduse de Ursula von der Leyen, publicația POLITICO face o analiză succintă, oferind calficative fiecărui comisar, în funcție de modul în care a gestionat (sau nu) domeniul care i-a fost încredințat la începutul mandatului.
POLITICO folosește un sistem de notare bazat pe calificative de la A la F.
A reprezintă un procentaj între 90% – 100%, B (80-90%), C (70-80%), D (60-70%), iar F, cea mai mică notă, sub 60%.
Acest articol face parte dintr-o serie mai amplă, care va explica reușitele sau eșecurile fiecărui comisar din prima echipă von der Leyen. Iată primii trei comisari evaluați:
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei
Nota: B – Von der Leyen, de la statutul de persoană necunoscută și de alegere neașteptată pentru șefia executivului UE, a trecut la unul dintre cei mai puternici lideri ai acestuia din istoria recentă în timpul primului său mandat.
S-a folosit de pandemie și de consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei pentru a-și întări influența asupra procesului decizional european și pentru a-și îmbunătăți propria imagine publică dincolo de coridoarele instituțiilor de la Bruxelles. Cu toate că a fost, de asemenea, criticată, centralizarea procesului decizional a ajutat Europa să reacționeze rapid la crize.
La al doilea mandat, în contextul în care războiul din Ucraina continuă fără a se întrevede sfârșitul și al celei de-a doua președinții a lui Donald Trump, aceasta urmează să asigure o competitivitate crescută a Uniunii față de SUA și China și să îndeplinească, în același timp, obiectivele ambițioase ale locului privind clima.
Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor & comisar european pentru comerț
Nota: C+ Fostul premier leton ar putea fi dovada vie a proverbului conform căruia durata unui post este invers proporțională cu influența sa. Dombrovskis, căruia i s-a încredințat un mandat generos, care acoperă economia și comerțul, nu a avut puterea de a lua decizii notabile în contextul în care UE s-a confruntat cu probleme majore.
Mai întâi pandemia, apoi războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu numai că au devastat creșterea economică, dar au dus și la o creștere a costului vieții. Între timp, un climat geopolitic din ce în ce mai ostil a făcut ca acordurile de liber schimb să devină inaccesibile, protecționismul luând amploare.
Cu toate acestea, Dombrovskis și-a păstrat calmul, iar această prestație fiabilă i-a adus acum o altă sarcină imposibilă în cel de-al doilea cabinet al lui von der Leyen: simplificarea birocrației galopante a Uniunii Europene.
Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală
Nota: A- Vestager și-a început cel de-al doilea mandat de responsabil în domeniul antitrust cu o reputație de temut în materie de sancțiuni împotriva marilor companii tehnologice.
Având cu un rol mai important în ceea ce privește politica în domeniul tehnologiei, aceasta a impus adoptarea unor norme digitale de referință pentru a ține în frâu giganții din domeniu. Ajutoarele de stat s-au dovedit a fi o provocare mai mare în timpul pandemiei, deoarece guvernele au făcut lobby pentru și împotriva unor norme mai flexibile care să permită mai multe subvenții.
O problemă în mandatul acesteia a reprezentat-o comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, care s-a autointitulat „executorul digital” și care a avut dispute cu Vestager în legătură cu proiecte-cheie, cum ar fi încercarea de a debloca finanțarea pentru cipuri.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
