Biroul Electoral Central (BEC) și alte instituții vor să devină o „poliție a internetului” și să sancționeze cetățenii pentru opiniile lor exprimate în mediul online. Drepturile jurnaliștilor și ale cetățenilor sunt puse în pericol, iar primele măsuri încalcă libertatea presei.
BEC a anunțat că a format o echipă de „specialiști” care vor combate propaganda ilegală în mediul online. Echipa va fi compusă din „specialiști desemnați de șase instituții-cheie: Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Afacerilor Interne.”
Această echipa va analiza campaniile electorale online și va redacta măsurile care trebuie luate împotriva materialelor considerate „ilegale”. Platformele online vizate de această echipă sunt: Google, Youtube, Linkedin, Facebook, Instagram, Pinterest, Snapchat, TikTok, X.
Cum funcționează în alte state UE
Poliția internetului există în alte state din UE, dar nicăieri nu elimină comentariile în funcție de preferințe sau pe bază de opinii ale unui echipe.
Italia are Poliția Poștală, o structură care combate infracțiunile online și este subordonată Poliției Naționale, nu unui birou electoral. Poliția Poștală din Italia verifică sistemele informatice, asigură securitatea cetățenilor în mediul online, închide site-uri ilegale, acționează împotriva pedofiliei online și alte infracțiuni. Poliția Poștală din Italia nu intervine în campania electorală pentru a șterge articole sau comentarii în care jurnaliștii sau cetățenii critică instituțiile statului.
În Germania există Biroul Federal pentru Securitate Informatică, o agenție guvernamentală creată special pentru a-i proteja pe cetățeni în mediul online. Și în acest caz, Biroul german protejează sistemele informatice online, nu intervine în dispute electorale, și este considerat o ramură a poliției.
În ambele mari state UE, aceste agenții îi protejează pe cetățeni în mediul online pentru a nu cădea pradă infractorilor și nu verifică mesajele electorale sau articolele jurnaliștilor. Limitarea libertății de exprimare se face prin ordin judecătoresc sau de către o instituție care poate aplica măsuri corective, cum este Poliția. Chiar dacă în Germania sau Italia apar video-uri care pun în pericol cetățenii, polițiștii apelează la procurori, judecători și la o lege care le dă dreptul să intervină. Măsurile nu sunt luate de un birou electoral sau un consiliu al audiovizualului. Poliția Poștală din Italia sesizează justiția, în timp ce în România măsurile corective sunt aplicate de persoane civile.
CNA îl cenzurează pe Marius Tucă
CNA a șters, ieri, un video al jurnalistului Marius Tucă, în care acesta spunea că „democrația a fost călcată în picioare” și vorbea de o „lovitură de stat” în România.
Membrii CNA l-au acuzat pe Marius Tucă de dezinformare și că nu a prezentat probe pentru „lovitura de stat”, în condițiile în care jurnalistul comenta acțiunile CCR și BEC, adică își exprima opinia. La rândul lor, membrii CNA au prezentat câteva informații greșite.
Moncia Gubernat, membru CNA la propunerea PSD, a afirmat că CCR ar fi instanță, deși Curtea Constituțională nu este instanță și nu face procese cetățenilor, dovadă fiind faptul că nu există inculpați sau avocați la CCR. Specialiștii din domeniul juridic au explicat de mai multe ori că CCR nu este instanță de judecată pentru a da hotărâri privind limitarea drepturilor cetățenilor.
„Dacă vreţi să discutăm despre instanţă, mergem la Curtea Constituţională care a validat decizia BEC, dar nu discutăm acest lucru în şedinţă publică la microfon, ci eventual la masă”, a spus Gubernat.
De asemenea, Vasile Bănescu, propunerea guvernului Ciolacu la CNA, afirmă că jurnaliștii nu ar trebui să critice instituțiile statului, deși tocmai acesta este rolul jurnaliștilor în societate:
„Personal, consider că a contrazice o instituţie în decizile ei nu face parte din fişa postului unui jurnalist obiectiv”.
Georgică Severin, membru CNA la propunerea PSD, i-a contrazis pe colegii săi și a precizat că rolul unui jurnalist e tocmai acela de a nu fi de acord cu instituțiile statului și să investigheze:
„Cred că menirea unui jurnalist, dacă e să o luăm de la Carl Bernstein şi de la Watergat până în ziua de astăzi, este tocmai să nu fie de acord cu instituţiile, să investigheze şi să încerce să arate nu ceea ce vine din surse oficiale ci dedesubturile la tot ceea ce se întâmplă.”
Jurnaliștii sunt considerați a patra putere în stat și rolul lor e acela de a veghea la respectarea democrației. Libertatea de exprimare este un drept recunoscut de Declarația Drepturilor Omului și de Constituția României.
„(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă”, spune art. 30 din Constituție.
Un raport al Comisiei Europene arăta, în 2022, că libertatea de exprimare era în mare pericol în România. În 2024, Reporteri fără Frontiere preciza că siguranța jurnaliștilor români era în pericol și un „motiv de îngrijorare”. România era pe locul 49 din 180 în topul libertății presei.
„În România, mass-media sunt lipsite de independenţă şi suferă de încercări de interferenţă, în special în ceea ce priveşte numirile conducerilor radioului şi televiziunii publice, precum şi a Consiliului Naţional al Audiovizualului. Partidele politice pot obţine o acoperire mediatică favorabilă în schimbul unei finanţări opace a mass-media. Politicienii populişti au adoptat un discurs politic agresiv faţă de jurnalişti”, arăta raportul Reporteri fără Frontiere.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
