După decenii de guvernare deficitară și promisiuni neîmplinite, alegătorii de pe flancul estic al NATO erau deja vulnerabili la manipulările Moscovei, scrie politico.eu într-o analiză privind alegerile din România.
La prima vedere, orașul Mihail Kogălniceanu, aflat pe malul românesc al Mării Negre, nu ar părea să fie centrul unei bătălii pentru viitorul politic al României. Cu toate acestea, pentru Occident, acest loc are o semnificație aparte: la câțiva kilometri distanță, portul Constanța, vital pentru exportul de cereale ucrainene, și o bază NATO aflată în plin proces de transformare, arată un punct strategic al alianței militare. Aproape 10.000 de soldați aliați sunt așteptați să ajungă aici până în 2030.
Și totuși, în ciuda acestui context geopolitic tensionat, când locuitorii orașului au mers la urne pentru alegerile prezidențiale din luna trecută, l-au ales, în mod covârșitor, pe Călin Georgescu – un candidat care părea să fie susținut de Kremlin, adică de Vladimir Putin.
După ce Klaus Iohannis, președintele în funcție, a publicat informații din dosarele serviciilor secrete care indicau un atac hibrid din partea Rusiei, precum și o vastă manipulare pe TikTok, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile, din cauza unor nereguli.
România, la răscruce
România se află, astfel, într-un moment de răscruce. Partidele politice se ceartă pentru formarea unui guvern de coaliție, iar românii așteaptă să afle când vor putea vota din nou pentru un președinte.
Viitorul lui Georgescu în politică este incert. Mulți se întreabă dacă acesta va fi descalificat, pe baza hotărârii Curții, pentru a participa la viitorul scrutin. Totodată, analizele politice și investigațiile din București și Bruxelles continuă să dezvăluie rolul Kremlinului și al campaniilor de influență pe rețelele sociale, inclusiv TikTok, în ascensiunea sa.
Pentru mulți români, însă, motivul principal din spatele acestei ascensiuni este deja clar și are implicații care depășesc frontierele țării. Așa cum subliniază Oana Popescu-Zamfir, directorul GlobalFocus Center din București, nu este vorba doar de o simpatie față de Rusia sau extrema dreaptă, ci de o uriașă deziluzie față de clasa politică, care este percepută ca fiind distantă și nepăsătoare față de nevoile cetățenilor.
„Oamenii au ajuns să creadă că totul este manipulat, că totul se decide în spatele ușilor închise, iar ceea ce votezi nu mai contează cu adevărat”, a explicat Popescu-Zamfir.
Georgescu, în vârstă de 62 de ani, a surprins pe toată lumea cu o campanie inedită, desfășurată în mare parte pe platformele de socializare precum YouTube și TikTok. Fără un partid politic sau o infrastructură puternică, el a reușit totuși să capteze atenția alegătorilor prin mesaje anti-UE, anti-NATO și prin glorificarea liderilor autoritari ca Putin și Vlad Țepeș, idolul său. În plus, Georgescu a fost un critic al vaccinurilor, a contestat drepturile LGBTQ+ și a elogiat lideri din trecutul negru al României, precum Ion Antonescu.
Însă, pe măsură ce victoriile sale din sondaje se acumulau, au început să apară acuzații de manipulare din partea Moscovei. Klaus Iohannis a declasificat documente care sugerează că mesajele anti-occidentale ale lui Georgescu au fost amplificate de o rețea de 25.000 de conturi de TikTok, care l-au susținut pe candidat în ultimele zile ale campaniei.
În ciuda susținerii pentru Georgescu din partea grupurilor extremiste și neo-legionare, și a unui discurs vehement împotriva influenței Occidentului, Georgescu a rămas o enigmă pentru mulți. Cum a reușit un nonconformist, fără resurse sau sprijin politic, să amenințe să câștige președinția? Au fost alegerile viciate? Sau poate a fost vorba doar de un semn clar al unei țări care își pierde încrederea în propriile instituții politice? se întreabă politico.eu.
Scepticismul față de sistemul politic rămâne adânc înrădăcinat
În contextul unei Românii profund divizate și aflate sub influența unei clase politice corupte, Georgescu nu a fost nici pe departe singura opțiune. În ciuda faptului că a avut un mesaj pro-european, candidatul USR, Elena Lasconi, nu a reușit să adune suficienți susținători, iar protestele din Piața Universității, de la București, au fost repede înlocuite de o decizie șocantă a Curții Constituționale, care a anulat alegerile din cauza neregulilor semnalate.
În ciuda acestui verdict, multe voci din România consideră că anulare alegerilor a fost o decizie corectă, având în vedere suspiciunile de fraudă și de influență externă. Cu toate acestea, scepticismul față de sistemul politic rămâne adânc înrădăcinat. Miruna Parasca, o tânără arhitectă din București, spune că anularea alegerilor nu a fost o soluție optimă. „Cea mai bună cale democratică ar fi fost să continuăm alegerile, pentru ca oamenii să aibă dreptul să aleagă”, mărturisește ea.
„Corupția este peste tot”, a adăugat Parasca, subliniind un sentiment generalizat în România – un sentiment că politicienii sunt doar marionete într-un joc pe care îl controlează interese obscure.
Oana Popescu-Zamfir spune că votul pentru Georgescu are mai puțin de-a face cu o dragoste descoperită brusc pentru Rusia sau extrema dreaptă decât cu o dezamăgire profundă față de ceea ce este perceput ca fiind o clasă politică distantă și nepăsătoare.
„Oamenii au dezvoltat această idee că totul este oricum manipulat, totul se decide în spatele ușilor închise și ceea ce vezi și pe cine votezi este mult mai puțin important”, a spus ea. „Percepția oamenilor este că viața și instituțiile politice sunt dominate de aceste rețele obscure de interese… Cred că, într-o mare măsură, această percepție este corectă.”
Astfel, indiferent dacă Kremlinul a jucat sau nu un rol în ascensiunea lui Georgescu, popularitatea sa reflectă o realitate mai profundă: România rămâne blocată între așteptările nerealizate și deziluziile unei democrații fragilizate, într-o țară unde, de prea multă vreme, încrederea în politicieni a fost erodată de corupție și promisiuni nerespectate, conchide politico.eu.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
