PS News revine cu a șasea parte a unei analize concise create de publicația POLITICO privind activitatea din ultimii cinci ani ai primei Comisii Europene conduse de Ursula von der Leyen. De data aceasta sunt avute în vedere domenii precum cooperarea internațională, transporturi și zona de mediu și pescuit, fiind evaluați, printre alții, și comisarul român, Adina Vălean.
POLITICO folosește un sistem de notare bazat pe calificative de la A la F.
A reprezintă un procentaj între 90% – 100%, B (80-90%), C (70-80%), D (60-70%), iar F, cea mai mică notă, sub 60%.
Acest articol face parte dintr-o serie mai amplă, care va explica reușitele sau eșecurile fiecărui comisar din prima echipă von der Leyen.
Jutta Urpilainen, comisar pentru parteneriate internaționale
Nota: C- Finlanda a consolidat noua abordare a UE față de țările terțe prin inițiativa emblematică Global Gateway. Inițiativa a mobilizat până la 300 de miliarde de euro în fonduri publice și private pentru a finanța proiecte de infrastructură în străinătate, oferind astfel acestor țări o alternativă față de generozitatea strategică a Chinei în cadrul inițiativei sale Belt and Road. Dar au existat îndoieli că Urpilainen are influența politică necesară pentru a apăra răspunsul Europei la concurența geopolitică din interiorul și din afara blocului. Susținătorii Global Gateway au mari speranțe că viitorul comisar ceh Jozef Síkela va reprezenta o evoluție pentru departamentul care supraveghează Global Gateway.
Adina Vălean, comisar pentru transport
Nota: C- Eurodeputată din 2007, Vălean este în elementul ei în Parlamentul European. Cu toate acestea, în calitate de comisar pentru transport, a părut desincronizată, uneori chiar plictisită de legislația pe care era însărcinată să o apere. Parlamentarii și diplomații s-au plâns că nu are o viziune asupra transporturilor, iar un oficial a catalogat-o drept cel mai absent comisar din cadrul executivului UE, chiar dacă departamentul său a produs de-a lungul timpului o listă lungă de texte legislative. Comisarul a primit laude din partea unora pentru certificatele sale Covid, care au repornit călătoriile, și pentru „benzile verzi” care permit circulația camioanelor atunci când țările și-au închis frontierele în încercarea de a împiedica răspândirea Covid. Iar atunci când Rusia a invadat Ucraina și a blocat comerțul maritim, „culoarele de solidaritate” care au sprijinit exporturile terestre ucrainene au reprezentat o parte esențială a răspunsului UE la război.
Virginijus Sinkevičius, comisar pentru mediu, oceane și pescuit
Nota: A- Cel mai tânăr comisar s-a descurcat bine în ceea ce s-a dovedit a fi un portofoliu relativ dificil, în care a trebuit să echilibreze interesele economice cu protecția mediului. Fostul ministru al economiei din Lituania a luptat pentru adoptarea legislației controversate a Pactului verde european, inclusiv a noilor norme de prevenire a importurilor de produse care permit defrișări la nivel mondial, a legislației de reducere a deșeurilor de ambalaje sau de ecologizare a bunurilor de consum, a limitelor de poluare a aerului și a încercărilor de a stimula restaurarea mediului natural. El a fost un susținător puternic al Pactului verde dar nu a reușit să promoveze mult-așteptata revizuire a regulamentului-cadru al UE privind substanțele chimice (REACH) sau să stabilească noi norme radicale, așa cum a promis, pentru a reduce poluarea cu microplastice. Totuși, în general, indiferent de părerile opuse deseori privind Pactul verde, acesta a fost o realizare politică uriașă.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
