Premierul olandez s-a întâlnit cu regele pentru a discuta despre guvern. Ce vrea “Teflon Mark”

Mark Rutte
Sursa foto: Mark Rutte

Prim-ministrul olandez Mark Rutte s-a întâlnit sâmbătă cu regele Willem-Alexander pentru a discuta despre o administraţie interimară, la o zi după ce guvernul său de centru-dreapta s-a prăbuşit în urma unei dispute privind politicile de migraţie. Deja cel mai longeviv prim-ministru din istoria Ţărilor de Jos, Mark Rutte este interesat să candideze pentru un al cincilea mandat, chiar dacă de data aceasta s-a putea dovedi mai dificil de obţinut, relatează Reuters.

După ce a părăsit palatul din Haga, Mark Rutte a refuzat să comenteze discuţiile avute cu regele, care au durat o oră şi jumătate. „Acestea sunt întâlniri confidenţiale”, a declarat el reporterilor.

Următorul pas major va fi dizolvarea parlamentului, dar mai întâi va avea loc o dezbatere despre demisia guvernului în camera inferioară, programată pentru luni, notează news.ro.

După ce parlamentul va fi dizolvat, vor avea loc alegeri, aşteptate în noiembrie.

Mark Rutte, în vârstă de 56 de ani, aflat la putere din 2010, este cel mai longeviv prim-ministru olandez. El a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, că ar dori să candideze pentru un al cincilea mandat, dar că se va consulta cu partidul său înainte de a lua o decizie finală.

Criza din politica olandeză a apărut după ce partidul conservator VVD al lui Mark Rutte a încercat să limiteze fluxul de solicitanţi de azil în Olanda. Tensiunile au ajuns la apogeu săptămâna aceasta când Rutte a cerut sprijin pentru o propunere de a limita sosirea copiilor refugiaţilor de război care se află deja în Olanda şi de a obliga familiile să aştepte cel puţin doi ani înainte de a se reuni. Această propunere a fost respinsă de mica Uniune Creştină şi de liberalii din D66, ceea ce a dus în cele din urmă la căderea guvernului.

În calitate de şef de stat, se aşteaptă ca regele să ceară coaliţiei lui Rutte să rămână în funcţie pentru a asigura interimatul până la formarea unei noi administraţii după alegeri, un proces care, în peisajul politic olandez fracturat, durează de obicei luni de zile.

Înainte de a se întâlni cu regele, Rutte a scris pe Twitter că l-a sunat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelensky pentru a-l asigura că statutul de guvern interimar nu va afecta sprijinul olandez pentru Ucraina.

De la criza din 2015-2016, imigraţia nu a mai provocat o asemenea falie în politica europeană. Sprijinul pentru AfD, formaţiunea de extremă dreapta din Germania, a crescut în ultimele şase luni. Iar în Spania, sondajele sugerează că partidul de extremă dreapta Vox ar putea intra la guvernare în urma alegerilor din această lună.

În Ţările de Jos, migraţia este oarecum umbrită de protestele fermierilor faţă de planurile guvernamentale de limitare a emisiilor de azot, care, potrivit acestora, vor însemna sfârşitul multor ferme. Partidul fermierilor, BBB, a devenit cel mai mare partid în alegerile provinciale din martie.

„TEFLON MARK” CAUTĂ UN AL CINCILEA MANDAT

În cel mai recent sondaj Ipsos, realizat cu o săptămână înainte de prăbuşirea guvernului, VVD-ul lui Rutte avea şanse să rămână cel mai mare partid din parlamentul de 150 de locuri, cu 28 de locuri. Dar partidul BBB ar urma să crească de la un singur loc în prezent la 23, devenind astfel al doilea partid ca mărime. BBB susţine, de asemenea, o politică de migraţie mai strictă şi a sugerat un posibil plafon anual de 15.000 de solicitanţi de azil.

Ţările de Jos au deja una dintre cele mai dure politici de imigraţie din Europa. Cu toate acestea, cererile de azil au crescut cu o treime anul trecut, ajungând la peste 46.000, iar guvernul a estimat că acestea ar putea depăşi 70.000 în acest an – peste maximul anterior din 2015.

În august anul trecut, Rutte a devenit cel mai longeviv prim-ministru din istoria Olandei, o dovadă a rezistenţei sale politice şi a abilităţilor de supravieţuire perfecţionate de-a lungul unui mandat de 12 ani. Rutte conduce Partidul Popular Conservator pentru Libertate şi Democraţie (VVD) de 17 ani, trecând prin nenumărate crize şi printr-o înăsprire a politicii de imigraţie, stimulată de o creştere a partidelor de dreapta care cereau închiderea graniţelor ţării.

Întrebat vineri seara târziu dacă doreşte să continue să aibă un rol de lider politic, Rutte a spus că acest lucru depinde de partidul său, dar a adăugat: „Dacă m-aţi ruga să decid acum, răspunsul este în mod evident da, pentru că am energia şi ideile necesare”.

Rutte a fost poreclit „Teflon Mark” pentru abilitatea sa de a supravieţui în faţa problemelor politice, dar în ultimii ani s-a confruntat cu critici tot mai mari în legătură cu modul în care a gestionat probleme politice cheie, de la politica agricolă şi schimbările climatice până la protecţia socială şi criza legată de câmpul de gaz Groningen.

Printre problemele recente se numără un scandal legat de subvenţiile pentru îngrijirea copiilor, care a dus la căderea guvernului anterior al lui Rutte. În timpul crizei, el a declarat că nu are „nicio memorie activă” a propriilor declaraţii anterioare şi a recunoscut că a şters mesajele text de pe telefonul său.

El a atribuit cea mai recentă furtună politică unei „ciocniri de valori” în cadrul coaliţiei guvernamentale cvadripartite cu privire la imigraţie. Partidele mai mici din coaliţie au insistat asupra faptului că părinţii şi copiii care cer azil în Olanda au dreptul de a fi reuniţi, în timp ce VVD-ul său a încercat să impună restricţii.

NON-CONFORMISTUL RUTTE, DEPĂŞIT DOAR DE VIKTOR ORBAN

Mulţi alegători olandezi spun că s-au săturat de conducerea sa – dar nu văd nicio alternativă evidentă. Principalul său rival în alegerile din toamnă va fi partidul fermierilor, formaţiune născută ca o formă de protest, care a zguduit peisajul politic şi a obţinut majoritatea locurilor în Senatul olandez în urma unui scrutin provincial din martie.

În ciuda suişurilor şi coborâşurilor sale înregistrate acasă, Rutte a fost o prezenţă neobosită pe scena politică europeană.

El a format prima sa coaliţie în 2010 şi a patra în ianuarie 2022, în urma unor alegeri considerate pe scară largă drept un referendum privind modul în care a gestionat pandemia COVID-19. Dintre actualii lideri naţionali europeni, doar Viktor Orban din Ungaria a fost în funcţie mai mult timp.

Rutte, care nu este căsătorit, locuieşte în aceeaşi casă din Haga pe care a cumpărat-o cu prieteni studenţi şi poate fi văzut mergând cu bicicleta la şedinţele de cabinet sau ronţăind un măr la vizitele de stat.

De-a lungul carierei sale politice, el a continuat să predea o clasă de studii sociale la un liceu din oraş.

Deşi este deseori propus pentru poziţii internaţionale la nivel înalt în cadrul UE sau al NATO, el a declarat că are „cea mai bună slujbă din lume” şi că nu doreşte să părăsească politica olandeză.

„Mă simt ca şi cum aş fi ajuns la jumătatea drumului”, a glumit el anul trecut în faţa jurnaliştilor.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: