Peste 102 mii de oameni au participat la alegerile din 30 noiembrie din regiunea separatistă transnistreană, ceea ce reprezintă peste 26% dintre alegători, conform presei locale. Chișinăul subliniază că acestea au avut loc în afara legii, potrivit Adevărul.
Rezultatele alegerilor pentru deputații de toate nivelurile au fost prezentate liderului de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, de către șeful așa-zisei Comisii Electorale Centrale (CEC), Stanislav Kasap. Acesta a declarat că „votarea s-a desfășurat cu respectarea normelor legislației electorale și a fost recunoscută ca validă: peste 102 mii de transnistreni au participat la alegeri, adică peste 26% dintre alegători”, potrivit jurnaliștilor din stânga Nistrului.
La rândul său, Vadim Krasnoselski a mulțumit fiecărei persoane care s-a prezentat la secțiile de votare, subliniind că „alegerile s-au desfășurat deschis, liber și democratic”.
„Aceasta este puterea, ea trebuie formată. Eu însumi am participat și am votat anticipat. Familia mea a votat în ziua alegerilor. Am văzut oamenii care veneau. Am văzut implicare, iar acesta este cel mai important lucru. Le mulțumesc tuturor celor care și-au dat votul, indiferent pentru ce candidat. Câștigă cel care muncește mai mult, cel care se poziționează mai aproape de societate”, a afirmat liderul regimului separatist, citat de „Novosti Pridnestrovia”.
Între timp, Guvernul de la Chișinău, prin Biroul politici de reintegrare, a subliniat că „exercițiile pretins electorale de acest gen se desfășoară în afara cadrului constituțional și contrar legislației în vigoare a Republicii Moldova, respectiv nu pot fi calificate din punct de vedere juridic. Asemenea acțiuni au fost și vor fi considerate drept sfidări la adresa suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Factorii de propagandă de la Tiraspol întotdeauna au promovat narative toxice în raport cu autoritățile constituționale și au desconsiderat drepturile și libertățile fundamentale ale omului, mai ales ale cetățenilor Republicii Moldova cu domiciliu în raioanele de est ale țării, care sunt persecutați inclusiv pentru comunicarea și depunerea petițiilor la autoritățile naționale competente”.
Aproximativ 395.000 de alegători au fost așteptați în ultima zi a lunii noiembrie la secțiile de vot. În total au fost 45 de candidați, majoritatea reprezentând partidul Obnovlenie (Reînnoirea), care deținea anterior în așa-zisul Consiliu Suprem 29 din cele 33 de mandate.
Pe lângă alegerile legislative, a avut loc și scrutinul local.
Regiunea separatistă transnistreană are o suprafață de 4.163 km² pe malul stâng al Nistrului și o populație de aproximativ 500.000 de locuitori, majoritatea ruși și ucraineni. Ea și-a rupt legăturile cu Chișinăul după conflictul armat din 1992, având sprijinul Rusiei, care menține în zonă o prezență militară de circa 2.000 de soldați, prezentată drept „garanție pentru menținerea păcii”.
În 1990, regiunea s-a autoproclamat „Republica Moldovenească Nistreană” (RMN), fiind recunoscută oficial doar de trei entități cu recunoaștere internațională limitată: Abhazia și Osetia de Sud (ambele din Georgia) și Nagorno-Karabah (Azerbaidjan).
Scrutinul este privit de analiști ca un exercițiu preliminar înaintea alegerilor prezidențiale din 2026, când Krasnoselski își va încheia al doilea mandat și nu va mai putea candida. Comentatorii politici de la Chișinău consideră că procesul electoral a fost conceput pentru a menține imaginea unei structuri administrative funcționale, în ciuda lipsei pluralismului politic și a controlului strict exercitat de autoritățile de la Tiraspol.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
