UPDATE 19.00
Prezența la vot la referendumul din București este, la ora 19.00, de 37,00 %, adică peste 661.254 de bucureșteni au ales să voteze la acest referendum.
UPDATE 18.00
De la deschiderea secţiilor de votare din străinătate, au votat 670.792 de români, potrivit datelor prezentate în timp real de AEP. Alți 4.200 au votat prin corespondență, numărul total de voturi fiind de aproape 675.019.
UPDATE 16.00
Aproape 493.000 de români au votat la secțiile din diaspora.
UPDATE 15.00
Aproape 490.000 de români au votat la secțiile din diaspora.
UPDATE 14.00
Peste 421.000 de români au votat la secțiile din diaspora. Alți 4.200 au votat prin corespondență, numărul total de voturi fiind de peste 425.000.
UPDATE 13.00
Peste 371.200 de români au votat până la ora 13:00. Comparativ, în 2019, 400.000 de votanţi erau la aceeaşi oră.
UPDATE 12.00
Prezența la vot a ajuns la 306.705, dintre care 302.478 pe listele suplimentare.
Mai multe secții de votare din Australia urmează să se închidă. La 12 ora României se închid secțiile de votare din Sydney, Canberra și Melbourne. La 12:30 se va închide secția de votare din Adelaide, iar la ora 13 secția din Surfers Paradise.
UPDATE 11.00
Prezența la vot în diaspora a ajuns la 12,05%, duminică la ora 11:00. Peste 265.388 de români și-au ales deja președintele la secțiile de vot din străinătate. Iată prezența la vot pe țări: Marea Britanie: 44.244, Germania -34.490, Italia – 37.389, Republica Moldova – 34.200, Spania – 27.663.
UPDATE 09.17
Peste 229.000 de români din străinătate au votat la alegerile prezidenţiale până duminică, la ora 09.00.
În 2014, la cele 294 de secţii organizate în străinătate au votat în total, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, 161.262 de români.
La ultimul scrutin prezidenţial, în anul 2019, în cele 838 de secţii organizate în străinătate şi-au exprimat opţiunea prin vot la primul tur 675.348 de români din diaspora.
UPDATE 07.29
Peste 218.000 de români din străinătate au votat la alegerile prezidenţiale până duminică, la ora 06.00. În 2019, la aceeaşi oră, numărul votanţilor era de peste 270.000 de persoane.
UPDATE 21:00
Peste 200.000 de români din străinătate au votat la alegerile prezidenţiale până sâmbătă, la ora 21.00. În 2019, la aceeaşi oră, numărul votanţilor era de aproape 260.000 de persoane.
UPDATE 15:00
De la deschiderea secţiilor de votare din străinătate, au votat peste 104.000 de români, potrivit datelor prezentate în timp real de AEP. Alți 4.200 au votat prin corespondență, numărul total de voturi fiind de peste 108.000.
UPDATE 09:00
Peste 43.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă dimineaţa la ora 9,00, pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidenţiale.
UPDATE 08:00
41.519 de perrsoane au votat la secţiile de votare din străinătate. Acestora li se adaugă 4.227 de persoane care au optat pentru votul prin corespondenţă.
În 2019, 675.348 de alegători din străinătate au votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale.
UPDATE 21.00
Până la ora 21,00, s-au prezentat la urne vineri în diaspora, la primul tur al alegerilor prezidenţiale, 36.689 de alegători, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
UPDATE 20.00
36.941 de români din diaspora au votat până la această oră pentru primul tur al alegerilor prezidențiale.
UPDATE 18.10
Până la această oră, 28.352 de români și-au exercitat dreptul de vot în secțiile de votare deschise în străinătate.
UPDATE 17.05
Prezența la vot a depășit pragul de 20.000 de votanți, ajungând la 20.393.
UPDATE 16.07
17.404 de români din diaspora au votat pentru următorul președinte al țării.
Potrivit statisticilor de la AEP, din totalul voturilor exprimate deja în străinătate (21.631), cei mai mulți români care au votat au vârste cuprinse între 45-64 de ani (7.628 de persoane), urmați de persoanele cuprinse cu vârste între 25 și 34 de ani.
Din totalul de 17.979 votanți, prin corespondență și pe listele suplimentare, 13.752 de români au votat deja de la momentul deschiderii urnelor din străinătate.
UPDATE 14:00
S-a ajuns la un număr de 10.853 de voturi directe, procentul voturilor exprimate de diaspora fiind de 0,8%. Republica Moldova conduce în clasamentul votanților cu 2368 voturi, urmată de Italia cu 1637 voturi și Spania cu 1514 voturi.
Numărul total de cetățeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 989.230 de persoane, conform AEP.
Numărul votanților a sărit de 2.000. La această oră, sunt 2.166 de votanți. Cele mai multe voturi vin din Cipru (75), Australia (69), Turcia (59), Emiratele Arabe Unite (58) și Elveția (54).
La această oră, 497 de români au votat în diaspora, pe listele suplimentare.
Conform datelor live AEP, 259 de persoane au votat pe listele suplimentare în diaspora la alegerile prezidențiale. Prin corespondență, au votat 4.227 de persoane.
Secțiile de votare din străinătate sunt deschise de vineri, de la 12:00, ora locală. Dată fiind diferența de fus orar, scrutinul a început, iar prima secție de votare din străinătate s-a deschis în noaptea de joi spre vineri, la ora 1:00, ora României, în Auckland (Noua Zeelandă), la alegerile prezidențiale 2024. Până la ora 07:00, 96 de români au votat în străinătate pe listele suplimentare, potrivit datelor de pe site-ul AEP. 10 persoane au votat la secția din Auckland. Cele mai multe, câte 16 voturi fiecare, au fost exprimate la secțiile din Tokyo și Sydney.
UPDATE 09:00 163 de persoane au votat deja până la acest moment. Dintre cele 4390 de voturi exprimate, 4227 au fost prin corespondență.
UPDATE 07:00 Prima secție de votare s-a deschis în Auckland, Noua Zeelandă. În primul sfert de oră de la începerea procesului de votare, au votat 6 persoane. Toate cele şase persoane au votat pe lisate suplimentare. Următoarele 6 secții de vot deschise au fost în Australia.
Știrea inițială
În diaspora sunt organizate 950 de secții de votare pentru primul tur al alegerilor prezidențiale. Votarea începe vineri, 22 noiembrie 2024, la ora locală 12:00, urmând a se încheia duminică, la ora locală 21:00.
Startul votării la prezidenţiale este dat în Auckland, Noua Zeelandă, vineri, la ora 01:00, ora României.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis că „exercitarea dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate în cadrul unei secții de votare nu este condiționată de înscrierea acestora în Registrul electoral”.
Astfel, cetățenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate, indiferent de motiv, pot vota la orice secție de votare organizată în străinătate, prin înregistrarea în listele electorale suplimentare.
Orarul votării în străinătate
MAE mai anunța că votarea în străinătate se desfăşoară pe parcursul a trei zile:
- vineri, între orele locale 12:00 si 21:00,
- sâmbătă, între orele locale 07:00 si 21:00,
- duminică, între orele locale 07:00 si 21:00.
Alegătorii care duminică la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mai târziu la ora 23:59.
Actele de identitate necesare pentru votul din diaspora
Actele de identitate pe baza cărora se votează în străinătate:
- cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate;
- paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar;
- în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
Unde pot vota românii din diaspora
Lista sediilor secțiilor de votare organizate în străinătate poate fi găsită tot pe site-ul MAE
Este foarte important de știut că unele secții de vot pot avea adrese diferite față de ultima sau ultimele dăți când s-a votat în acea localitate. De aceea, românii din străinătate trebuie să consulte lista actualizată de pe site-ul MAE.
Dintre cele 950 de secții de vot, cele mai multe vor fi în Italia (și Malta) – 158 de secții, Spania – 147 secții, Regatul Unit – 107 secții, Franța (și Principatul Monaco) – 68 de secții, Republica Moldova – 59 de secții, SUA – 48 de secții, Belgia – 29 de secții, Țările de Jos – 21 secții.
Cum se desfășoară procesul de votare la prezidențiale 2024 în străinătate
Odată ajuns în secție de votare, alegătorul va prezenta actul de identitate operatorului de calculator, care va prelua datele și le va introduce în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).
Alegătorul va semna apoi în lista electorală și va primi buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale 2024. La secțiile de votare organizate în străinătate se utilizează liste electorale suplimentare care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în SIMPV.
Votul se va desfășura în cabine închise. Pentru referendum, alegătorul va aplica ștampila cu mențiunea „VOTAT” pe căsuța „DA” sau pe căsuța „NU”, în funcție de opțiunea aleasă, pe fiecare din cele trei buletine de vot .
Apoi, va ieși din cabina de vot, va introduce buletinele de vot în urnele corespunzătoare, va preda ștampila și va primi înapoi actul de identitate, pe care a fost aplicat timbrul autocolant cu mențiunea „VOTAT”.
Cum arată buletinul de vot la alegerile prezidențiale 2024 din diaspora
Cum și cât a votat diaspora până acum
Potrivit datelor disponibile, între 4 și 6 milioane de români sunt împrăștiați în toate colțurile lumii, dar numărul lor ar putea fi chiar mai mare. Numărul alegătorilor din diaspora a crescut constant, culminând cu sute de mii de voturi în 2019. Dacă la alegerile prezidențiale din 2004 diaspora a livrat aproximativ 40.000 de voturi, în 2019, la turul doi al alegerilor, am avut un record absolut de 944.000 de voturi .
1992 și 1996
- În această perioadă, votul din diaspora era marginal. Românii din străinătate nu aveau organizate secții de vot la o scară largă, iar numărul alegătorilor era limitat.
- În 1996, Emil Constantinescu a câștigat alegerile, sprijinit inclusiv de românii din diaspora care, în mică măsură, au votat împotriva regimului post-comunist al lui Ion Iliescu.
2000
- În turul doi, diaspora a votat majoritar împotriva lui Corneliu Vadim Tudor, candidatul PRM. Ion Iliescu a beneficiat de acest vot ca fiind considerat „răul cel mai mic”.
- Votul din diaspora a fost totuși slab organizat, cu un impact limitat asupra rezultatului general.
2004
- Alegerile din 2004 au marcat un moment important pentru diaspora. Traian Băsescu a beneficiat de un sprijin larg din partea românilor din străinătate, care au votat în masă pentru schimbare și împotriva candidatului PSD, Adrian Năstase.
- Băsescu a câștigat la limită, iar votul din diaspora a fost decisiv în turul doi.
2009
- Traian Băsescu a fost reales într-un context foarte disputat. Diaspora a votat din nou masiv pentru Băsescu, în detrimentul lui Mircea Geoană.
- Votul diasporei a fost unul dintre factorii cheie care au contribuit la victoria lui Băsescu cu o marjă foarte mică de diferență.
2014
- Klaus Iohannis a câștigat sprijinul covârșitor al românilor din diaspora, mai ales în turul doi, împotriva lui Victor Ponta.
- Organizarea alegerilor în diaspora a fost extrem de problematică, cu cozi uriașe la secțiile de votare, iar mulți români nu au reușit să voteze. Acest lucru a generat un val de indignare care a favorizat mobilizarea masivă în turul doi.
2019
- Diaspora a votat masiv pentru Klaus Iohannis în ambele tururi, împotriva Vioricăi Dăncilă. Spre deosebire de 2014, organizarea votului în diaspora s-a îmbunătățit semnificativ, iar votul prin corespondență a fost extins.
- Votul a arătat o preferință clară pentru candidatul de dreapta, reflectând opțiunile predominante ale diasporei în ultimele decenii.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
