România se așteaptă ca pe 10 februarie să piardă procesul intentat de Gabriel Resources țării noastre pentru aurul de la Roșia Montană, după scandalul prin care locația a fost introdusă în patrimoniul UNESCO.
Subiectul a fost discutat miercuri în ședința de Guvern, Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor așteptându-se ca România să fie obligată sa plătească cel puțin două miliarde de dolari. În procesul cu statul român, Gabriel Resources a solicitat inițial prin actele depuse la dosar despăgubiri în valoare de 3,3 miliarde de dolari. Compania a anunțat, într-un comunicat de presă, că tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă pe 14 septembrie 2023.
Avocatul Adrian Cuculis a vorbit în exclusivitate pentru PS News despre cazul Roșia Montană.
„În principal discutăm despre un proces mai mult sau mai puțin identic cu cel al fraților Micula care, având dublă cetățenie și find investitori privați în România, s-au putut plânge Curții de la Washington cu privire la respectarea angajamentelor făcută de către România în ceea ce le privea afacerile.
Roșia Montană este un alt caz unde statul român și-a dat seama într-un târziu că a semnat un contract pe care nu vrea să și-l mai asume din varii motive iar în urma arbitrajului pot spune aproape cu siguranță că România o să se afle la masa perdanților. Acest lucru înseamnă că vom avea parte din nou de o nouă hotărâre împotriva României și care va aduce bineînțeles la blocarea anumitor instituții dacă statul român nu va plăti despăgubirile”, a spus Adrian Cuculis.
Istoricul conflictului Roșia Montană
Istoricul acestui conflict este complexă și își are rădăcinile în încercările de a dezvolta un proiect minier la Roșia Montană, care ar fi avut consecințe semnificative asupra mediului și comunității locale.
În anii ‘90, Gabriel Resources, o companie minieră canadiană, a propus un proiect minier la Roșia Montană, o regiune bogată în resurse de aur și argint. Proiectul a vizat deschiderea unei mine de suprafață și utilizarea cianurilor pentru extragerea aurului, o metodă controversată din cauza riscurilor semnificative pentru mediu și sănătate.
Planurile de exploatare minieră au generat îngrijorări legate de impactul asupra mediului, inclusiv contaminarea apei cu cianuri și alte substanțe toxice.De asemenea, Roșia Montană este o zonă cu un patrimoniu istoric și cultural bogat, iar mulți oameni au fost îngrijorați de distrugerea potențială a siturilor arheologice și a peisajului tradițional.
Proiectul a declanșat o puternică opoziție din partea organizațiilor neguvernamentale, a cetățenilor și a unor personalități publice. În timp, au avut loc proteste masive în întreaga țară împotriva proiectului, oamenii exprimând preocupări cu privire la impactul asupra mediului și la corectitudinea deciziilor luate.
Cu toate că proiectul a primit anumite autorizații și sprijin guvernamental, a existat o opoziție persistentă la nivel național. În ciuda încercărilor repetate de a începe activitățile miniere, proiectul a fost întâmpinat cu rezistență și contestare în diferite forme.
În 2014, Guvernul României a adoptat o Ordonanță de Urgență care a suspendat proiectul Roșia Montană. Decizia a fost luată în contextul presiunilor publice și a opoziției pe scară largă la adresa proiectului. După suspendare, Gabriel Resources a amenințat cu acțiuni legale și a încercat să negocieze cu autoritățile române pentru compensații financiare.
Problema despăgubirilor și a posibilelor procese legale a rămas deschisă, iar discuțiile s-au purtat în anii care au urmat. Acum chestiunea pare să se fi tranșat în favoarea Gabriel Resources. Rămâne de văzut însă care va fi reacția autorităților române.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
