Riscurile pierderii accesului la programele de finanțare ale UE din cauza încălcării principiilor democratice va afecta chiar hrana românilor, spune pentru termene.ro Geta Bohidir, antreprenor și specialist în industria agroalimentară.
Agricultura din România s-a dezvoltat în ultimii 10-15 ani, doar datorită regulilor de calitate și beneficiilor de finanțare aduse de aderarea la Uniunea Europeană, acest lucru este recunoscut chiar de o mare parte din fermierii români.
După aderarea la UE și până acum, producțiile agricole ale acelorași terenuri a crescut de peste patru ori. România a ajuns să aibă o producție agricolă de peste 20 de miliarde de euro, cu 18 miliarde de euro în plus față de 2007.
Deficitul comercial din domeniul alimentar al României este cauzat, conform specialiștilor și rapoartelor independente, de reglementările interne. Guvernul nu a găsit reglementări care să stimuleze companiile să transforme producțiile agricole record în alimente finale oferite populației. Astfel, producțiile agricole sunt exportate și se importă alimente de consum.
„În afacerile agroalimentare multe amănunte sunt greu impuse de Guvern, de Ministerul Agriculturii, pentru că este o rezistență mai mare la schimbare.
De multe ori, autoritățile conving producătorii cu afirmația „așa ne cere UE”. Așa a început în sector, să înjurăm UE, când nu e neapărat vina nimănui, iar regulile trebuie aplicate. Realitatea este că fără sistemul acesta de subvenții, de standarde de calitate, de standarde de culturi, în România mai erau și acum terenuri pârloagă, necultivate”, spune aceasta.
„Acum, este bătaie pe terenuri, toți vrem cât mai mult teren în arendă sau chiar să-l cumpărăm. Acesta este reperul cel mai bun din care ar trebui să se înțeleagă cu reglementările europene sunt bune. Nu e bine să schimbăm noi ceva ce progresează, doar pentru că avem teorii din fața laptopului”, ne mai Geta Bohidir.
Cum s-a schimbat agricultura după aderarea din 2007
Aderarea României la UE în 2007 a schimbat semnificativ agricultura autohtonă. Subvențiile acordate fermierilor români, alături de accesul la fondurile europene care au permis achiziționarea de echipamente și tehnologii de ultimă oră, au oferit o față nouă agribusiness-ului autohton.
În cei 17 ani de apartenență la UE, productivitatea fermelor din România a crescut semnificativ, producțiile aproape s-au dublat, iar multe afaceri românești nu doar că se ridică la nivelul celor din UE, ci uneori le și depășesc. Business-urile integrate din agribusiness-ul românesc pot fi oricând un model de succes pentru companiile din afara țării.
Din 2007 și până în prezent, România a primit fonduri europene pentru agricultură de peste 40 de miliarde de euro, devenind unul dintre principalii beneficiari ai Politicii Agricole Comune (PAC) a UE. 12,8 milioane de hectare cultivate
Una dintre trăsăturile majore care caracterizează agricultura românească de după aderarea la UE este comasarea terenurilor, fenomen ce a dus la dispariția multor exploatații familiale foarte mici.
Datele Recensământului General Agricol din 2020, publicate de Institutul Național de Statistică la finalul anului 2022, arată că, în 13 ani, România a pierdut aproape un milion de exploatații agricole
Spre comparație, în 2007 existau 3.913.651 de exploatații agricole individuale, ceea ce subliniază evoluția agriculturii românești după aderarea la UE.
Odată cu procesul de comasare, suprafața agricolă medie per exploatație a crescut de la 3,5 ha în 2007 la 4,42 ha în 2020.
În 2020, România ocupa locul cinci în UE ca suprafață agricolă, cu aproape 12,8 milioane de hectare (8,1% din suprafața agricolă a UE), după Franța (27,4 milioane ha, 17,4%), Spania (23,9 milioane ha, 15,2%), Germania (16,6 milioane ha, 10,5%) și Polonia (14,8 milioane ha, 9,4%).
Din punct de vedere al valorii producției agricole, România ocupa locul șapte în UE în 2023, cu o valoare de 22,2 miliarde de euro, după Franța (95,8 miliarde euro), Germania (76,1 miliarde euro), Italia (73 miliarde euro), Spania (65,6 miliarde euro), Țările de Jos (41,5 miliarde euro) și Polonia (36,8 miliarde euro).
Producții de câteva ori mai mari
În cei 17 ani de când România este membră a UE, producțiile agricole au crescut considerabil, chiar și de câteva ori, deși efectele climatice influențează aproape anual recoltele.
Dacă la momentul aderării producția de cereale era de circa 7,8 milioane de tone, anul trecut aceasta a atins 20 de milioane de tone, cu ani în care s-a apropiat chiar de 30 de milioane de tone.
De exemplu, la grâu, România a înregistrat în 2023 o producție de circa 9,6 milioane de tone, față de 3,1 milioane de tone în 2007 (un an secetos). La porumb, producția a crescut la 8 milioane de tone, comparativ cu 3,8 milioane de tone în 2007.
În urmă cu 17 ani, se recoltau 547.000 de tone de floarea-soarelui și 348.000 de tone de rapiță, față de aproximativ 2 milioane de tone și respectiv 1,7 milioane de tone în 2023.
Valoarea producției agricole (în euro) 2000-2010:
În această perioadă, valoarea producției agricole a crescut treptat, pe măsură ce România s-a adaptat la cerințele pieței europene și a beneficiat de investiții în modernizarea sectorului agricol. După unele articole din presa vremii, producția agricolă a României nu valora mai mult de 4,5 miliarde de euro în momentul aderării la UE. 2011-2020:
Valoarea producției a continuat să crească, cu variații anuale determinate de factori climatici și economici. De exemplu, în 2018, cifra de afaceri a companiilor agricole a fost de aproximativ 9,5 miliarde de euro. 2023:
Estimările indică o valoare a producției agricole de 22,2 miliarde de euro, menținând România pe locul 7 în UE.
Peste 40 de miliarde de euro de la UE
România a primit în cei 17 ani de apartenență la UE peste 40 de miliarde de euro pentru agricultură, devenind unul dintre principalii beneficiari ai PAC.
Aceste fonduri constituie o sursă stabilă de finanțare pentru agribusiness-ul românesc.
„Trăim cu mitul că nu am atras fonduri europene. În realitate, fondurile europene au fost, sunt și vor continua să fie o sursă stabilă de finanțare pentru agricultura românească. Ele au contribuit evident la dezvoltarea acestui sector. De la aderare, România a primit peste 40 de miliarde de euro, ceea ce ne face unii dintre principalii beneficiari ai PAC”, spune Bogdan Cernescu, Director Executiv Corporate Banking la BCR.
Fonduile pentru agricultură și dezvoltare rurală reprezintă aproximativ 44% din totalul fondurilor europene absorbite de România în acești 17 ani. Din totalul de 90,8 miliarde de euro absorbiți, suma destinată agriculturii și dezvoltării rurale reprezintă circa 44%.
Plățile directe – mai mult de jumătate din fonduri
Cea mai mare parte a fondurilor europene destinate agriculturii românești a fost reprezentată de plățile directe pentru fermieri, însumând 22,1 miliarde de euro în perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2023.
De asemenea, România a mai primit 16,5 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul pentru pescuit, gestionate de AFIR și Autoritatea de Management a Programului pentru Pescuit, din subordinea Ministerului Agriculturii.
PAC: bani și reguli stricte Politica Agricolă Comună a adus sume importante, dar și reguli stricte pentru fermieri, legate de mediu, climă și bunăstarea animalelor, condiționând în unele cazuri plățile.
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 s-a concentrat pe competitivitate, mediu și calitatea vieții, beneficiind de 8,12 miliarde de euro. În perioada 2014-2020, PNDR a avut o alocare de 9,363 miliarde de euro. În prezent, PAC 2023-2027 pune la dispoziție 15,83 miliarde de euro pentru agricultură românească, urmărind securitatea alimentară și dezvoltarea rurală.
Se estimează că, începând cu 2027, PAC va suferi modificări semnificative, iar fondurile pentru fermierii români ar putea fi mai reduse, conform unor voci din domeniu.
Între 2000 și 2023, producția agricolă a României a înregistrat fluctuații semnificative, influențate de factori precum condițiile meteorologice, politicile agricole și accesul la piețele internaționale. Deși datele detaliate pentru fiecare an nu sunt disponibile în totalitate, informațiile existente oferă o perspectivă asupra tendințelor generale.
Cum s-a dezvoltat mediul de afaceri
Cu ajutorul datelor platformei termene.ro putem analiza evoluția propriu-zisă a mediului de afaceri între 2014 și 2023. În acest sens, am luat în calcul doar companiile care cultură cereale, legume și alte produse de consum și cele care fac zootehnie.
Firmele care au Cod CAEN 0111 –
Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase. Anul 2023 10.032 de societăți care au depus bilanțul. Cifra de afaceri a acestor firme a fost de 32,6 miliarde de lei.
Profit brut a fost de 2,8 miliarde de lei și au avut 45.000 de angajați Anul 2014 7.435 de societăți care au depus bilanțul.
Cifra de afaceri a acestor firme a fost de 16,8 miliarde de lei. Profit brut a fost de 2 miliarde de lei și au avut 44.670 de angajați.
Firmele care au Cod CAEN 0113 – Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor.
Anul 2023
1.852 de societăți care au depus bilanțul.
Cifra de afaceri a acestor firme a fost de 1,5 miliarde de lei. Profit brut a fost de 260 milioane de lei și au avut 3.300 de angajați.
Anul 2014
825 de societăți care au depus bilanțul.
Cifra de afaceri a acestor firme a fost de 450 de milioane de lei. Profit brut a fost de 187 milioane de lei și au avut 2.600 de angajați.
Firme care au Cod CAEN 0150 include următoarele activități: Această clasă include cultivarea plantelor combinată cu creșterea animalelor, fără o specializare a producției. Dimensiunea economica a fermei nu este un factor determinant.
Anul 2023
1.483 de societăți care au depus bilanțul.
Cifra de afaceri a acestor firme a fost de 4,4 miliarde de lei. Profit brut a fost de 307 milioane de lei și au avut 6.500 de angajați.
Anul 2014
1.237 de societăți care au depus bilanțul. Cifra de afaceri a acestor firme a fost de 1,87 miliarde de lei.
Profit brut a fost de 167 milioane de lei și au avut 6.700 de angajați.
Din păcate, o mare parte din aceste producții este exportată sub formă de materii prime și revine sub formă de produse finite, ceea ce are un efect negativ asupra balanței agroalimentare a țării. În 2023, deficitul agroalimentar a fost de 6,3 miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 2 miliarde de euro în 2007.
2000: La începutul anilor 2000, România avea o balanță comercială alimentară relativ echilibrată, cu un ușor excedent sau deficit nesemnificativ. Datele specifice pentru anul 2000 nu sunt disponibile în sursele consultate.
2006: Până în 2006, deficitul comercial în sectorul alimentar a început să crească, pe măsură ce importurile de produse alimentare au depășit exporturile. Datele specifice pentru acest an nu sunt disponibile în sursele consultate.
2007: Anul aderării României la Uniunea Europeană a facilitat accesul la piețele europene, dar a și expus piața internă la concurența produselor din UE. Acest context a contribuit la creșterea deficitului comercial alimentar. Datele specifice pentru acest an nu sunt disponibile în sursele consultate.
2014: Deficitul comercial cu produse alimentare a continuat să se adâncească, ajungând la 2,1 miliarde de euro. Această creștere a fost influențată de importurile semnificative de carne, lactate, legume și fructe. 2018: Deficitul comercial în sectorul alimentar a crescut la 3,4 miliarde de euro, reflectând o dependență tot mai mare de importurile de produse alimentare. Principalele categorii cu deficit au fost carnea de porc, peștele, lactatele și fructele.
2023: Deficitul agroalimentar al României a atins 6,3 miliarde de euro, triplu față de nivelul din 2014. Această creștere semnificativă se datorează importurilor masive de carne, lactate, legume și fructe, în ciuda potențialului agricol al țării.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
