Fermierii au ajuns la o înţelegere cu ministrul Agriculturii. Marius Micu: Probabil vom decide să suspendăm protestele

UPDATE

Reprezentantul fermierilor din Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) Marius Micu a anunţat că probabil că va fi decisă suspendarea oricărei iniţiative de proteste, deoarece a fost găsit un acord privind solicitările fermierilor. Ministrul Agriculturii Florin Barbu a spus că „aşteaptă ca toţi fermierii să meargă acasă”, iar procesul verbal pe care l-a încheiat cu reprezentanţii fermierilor va fi asumat şi respectat de el.

„O să avem o întâlnire în care o să ne consultăm, pentru că o mare parte dintre solicitările noastre au fost agreate de ministru. Probabil că vom decide să suspendăm orice iniţiativă de a efectua proteste până la ajungerea unui termen. La momentul în care se vor îndeplini sau nu se vor îndeplini, vom lua din nou decizia ce vom face în actul de reprezentare. Am agreat împreună cu domnul ministru să constituim grupuri de lucru, ca împreună, în cadrul acestor grupuri de lucru, să urmărim termenele pe care vi le-am prezentat pentru soluţionarea celor 13 propuneri menţionate”, a explicat Micu, într-o conferinţă de presă la sediul Ministerului Agriculturii.

Printre solicitări se numără acordarea în regim de urgenţă a plăţilor APIA, compensarea pierderilor suferite de fermierii români afectaţi de importurile din Ucraina, acordarea de credite cu dobândă subvenţionată, plata unui sprijin de 100 de euro per ha pentru culturile înfiinţate în toamna anului 2022 pe cadrul Ucraina şi actualizarea valorii ajutorului de stat privind rambursarea accizei la motorina achiziţionată şi utilizată în agricultură.

Totodată, permisul de conducere categoria B este echivalat şi va fi recunoscut pentru categoria tractor (TR). Este introdus şi Creditul Fermierului, un credit cu capital de lucru cu 1,95% dobândă, ROBOR suportat de către Ministerul Agriculturii şi Guvern, având termen până la finalul lunii februarie.

Marius Micu a adăugat că a fost încheiat un proces verbal cu ministrul Agriculturii cu privire la aceste solicitări.

Ministrul Agriculturii Florin Barbu a spus că „aşteaptă ca toţi fermierii să meargă acasă”. El a explicat că, până la 30 mai, va fi acordat un sprijin de 100 de euro pe hectar pentru toate culturile plantate în toamna anului 2022.

„Aştept ca toţi fermierii să meargă acasă, la familie, la părinţi şi să aibă încredere totală în formele asociative care sunt lângă mine aici la această conferinţă şi îi asigur că procesul verbal pe care l-am încheiat astăzi cu colegii din formele asociative este asumat de ministrul Agriculturii şi 100% toate cele transpuse în acest proces verbal vor fi rezolvate. Suntem astăzi aici la Ministerul Agriculturii. Asociaţiile au dat curs dialogului pe care l-am avut astăzi în cadrul bugetului pe care l-am avut pe anul 2024 pentru Ministerul Agriculturii. Aşa cum v-am spus şi mai devreme, agricultura are 2% din PIB al României. Sunt foarte multe forme de sprijin pe care asociaţiile le ştiau. Majoritatea fermierilor din ţară au fost informaţi de sumele pe care le avem prevăzute în buget. Vorbim aici de sume foarte importante pentru că, anul acesta, până pe 30 mai vom acorda un sprijin de 100 euro pe hectar pentru toate culturile din toamna anului 2022”, a explicat Barbu.

El a vorbit şi despre sprijin în domeniul zootehnie, cât şi două proiecte importante care vin în sprijinul fermierilor şi anume „creditul fermierilor care se dă pe cadrul Ucraina, unde vor beneficia de capital de lucru cu 1,95% dobândă, ROBOR suportat de către Ministerul Agriculturii şi Guvernul României” şi „un al doilea credit, creditul agricol cu 2% plus ROBOR care este pentru capital de lucru”.

„Vom da un sprijin în zootehnie. 100 de euro/ UVM vaca de carne, 100 de euro porc, 100 de euro în sectorul UVM avicol. Vom subvenţiona integral în anul 2024 şi actul este emis până în anul 2026 toată acciza care este utilizată în agricultură. Sunt forme de sprijin pe care Ministerul Agriculturii şi Guvernul României le au în bugetul pe anul 2024 pentru a încerca în această perioadă destul de grea pentru fermierii români să scoatem toate societăţile fermierilor din dificultate. Pentru acest lucru am venit în sprijinul fermierilor români cu două proiecte foarte importante. Pe de o parte creditul fermierilor care se dă pe cadrul Ucraina, unde vor beneficia de capital de lucru cu 1,95% dobândă, ROBOR suportat de către Ministerul Agriculturii şi Guvernul României. Doi, un al doilea credit, creditul agricol cu 2% plus ROBOR care este pentru capital de lucru”, a mai precizat  ministrul Agriculturii.

UPDATE: Simion, alungat de un protestatar la Constanța: „Hai, taie-o!”

George Simion a fost gonit de protestatarii de la Constanța. A mers să discute cu ei, aceștia fiind strânși în apropiere de port, însă unul dintre protestatari i-a cerut să plece.

UPDATE

Conducerea Prefecturii Sibiu a informat că s-a întâlnit, luni, cu o delegaţie a protestatarilor din agricultură şi transporturi, a preluat solicitările acestora şi le va înainta Guvernului.

„În contextul protestului agricultorilor şi al transportatorilor, astăzi, 15 ianuarie 2024 la sediul Instituţiei Prefectului – Judeţul Sibiu a avut loc o întrevedere a delegaţiei protestatarilor cu domnul prefect, Mircea Dorin Creţu şi cu domnii subprefecţi, Şebu S. şi Florea C. De asemenea, la şedinţă au participat şi reprezentaţii APIA Sibiu şi Direcţia Agricolă Sibiu. Toate solicitările incluse în adresele prezentate au fost discutate şi vor fi înaintate în cel mai scurt timp Guvernului României”, se arată într-un comunicat al Prefecturii Sibiu.

Conform sursei citate, printre revendicările protestatarilor au fost: restricţionarea totală a importurilor de cereale din Ucraina, acordarea subvenţiilor APIA aferente anului 2023 în regim de urgenţă, reglementarea poliţelor RCA. Reprezentanţii fermierilor din judeţul Vaslui şi-au prezentat, luni, revendicările, în cadrul unei întâlniri cu prefectul Daniel Onofrei. La discuţii au participat şi reprezentanţi ai Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, ai Sistemului de Gospodărire a Apelor şi ai Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, care le-au răspuns agricultorilor la problemele cu care aceştia se confruntă în activitatea de zi cu zi.

„Sunt optimist că, prin intermediul dialogului deschis şi paşnic, vom identifica soluţii eficiente pentru rezolvarea problemelor semnalate. Încă din cursul săptămânii trecute, am manifestat disponibilitatea pentru dialog şi astăzi am primit o serie de revendicări şi probleme specifice judeţului Vaslui. În timpul discuţiei, am subliniat faptul că, în colaborare cu conducătorii instituţiilor deconcentrate, ne vom implica activ în soluţionarea acestor solicitări. În acelaşi timp, facem un apel la calm către reprezentanţii transportatorilor şi fermierilor, îndemnându-i să respecte legislaţia în timpul acţiunilor lor. Suntem hotărâţi să menţinem un climat de dialog şi colaborare, cu speranţa că vom găsi împreună cele mai potrivite soluţii pentru întregul context”, a transmis prefectul de Vaslui, Daniel Onofrei, potrivit Agerpres.

UPDATE

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) va iniţia de urgenţă demersurile pentru organizarea unui protest autorizat la nivel naţional dacă Ministerul Agriculturii nu le soluţionează revendicările, a anunţat luni organizaţia.

Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare a transmis Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale lista de probleme ridicate de membrii săi, fermieri şi cooperative.

„AAC a inclus în lista de solicitări şi termene clare pentru soluţionare/implementare, pe care Ministerul Agriculturii, prin ministrul Florin-Ionuţ Barbu, să şi le asume în cadrul consultărilor programate să înceapă de astăzi, luni, 15 ianuarie. (…) În cazul în care ministrul Florin-Ionuţ Barbu nu va accepta şi respecta termenele asumate, AAC va iniţia de urgenţă demersurile pentru organizarea unui protest autorizat la nivel naţional. Acest lucru a fost anunţat de AAC încă din 12 ianuarie 2024, în cadrul unui comunicat de presă”, avertizează Alianţa.

În plus, AAC subliniază că toate aceste probleme au fost aduse la cunoştinţa MADR şi a altor structuri din Guvern prin numeroase adrese transmise oficial în ultimii doi ani şi nu numai.

Pe lista de solicitări este menţionată plata către toţi fermierii în regim de urgenţă a subvenţiilor APIA – plăţi directe şi plăţi compensatorii, iar termenul este 31 ianuarie 2024 pentru schemele care nu ţin de alte termene.

Asociaţia a făcut referire la „derogarea GAEC 7 (rotaţia culturilor – n. r.) şi GAEC 8 (lăsarea a 4% din suprafaţa fermei teren necultivat – n. r.) solicitând clarificarea condiţiilor în care se aplică sau nu se aplică cele două GAEC-uri începând cu anul de cerere 2023 – 2024, termenul fiind 23 ianuarie 2024.

Pe listă se mai află compensarea pierderilor suferite de fermierii români afectaţi de importurile din Ucraina şi reintroducerea taxelor vamale pentru mărfurile de origine ucraineană.

„Este obligatorie adoptarea unor măsuri de stabilire a unor culoare separate pentru cerealele şi oleagioasele din România/UE, monitorizarea transporturilor prin sigilii electronice cu GPS şi clarificarea situaţiei cu mărfurile agricole de origine Republica Moldova. Termen: 31 mai 2024”, precizează asociaţia.

Reprezentanţii AAC au făcut referire şi la acordarea de credite cu dobândă subvenţionată pentru capital de lucru şi investiţii în ferme, cu marja dobânzii de maxim 2%. O astfel de măsură ar reprezenta „o atenţie deosebită faţă de fermierii aflaţi în dificultate şi care actualmente sunt excluşi din proiectul de OUG aflat în consultare publică”, termenul fiind 31 ianuarie 2024.

De asemenea, printre revendicări se mai află utilizarea suplimentară a cadrului temporar Ucraina pentru acordarea către toţi fermierii pentru plata în regim de urgenţă a sprijinului de 100 euro/ha/UVM pentru toate culturile agricole în anul agricol 2022-2023 (culturi de primăvară şi culturi de toamnă). Alianţa mai solicită promovarea unei ordonanţe de urgenţă pentru declararea stării de forţă majoră, în agricultură, la nivel naţional, termenul de implementare fiind 31 mai 2024.

Un alt punct pe listă este reprezentat de actualizarea valorii ajutorului de stat privind rambursarea accizei pentru motorina achiziţionată şi utilizată în agricultură, cu termen în 30 iunie 2024.

De asemenea, AAC solicită modificarea în regim de urgenţă a Ordonanţei 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice: echivalarea permiselor de condus categoria B cu categoria TR; introducerea tractoarelor agricole şi forestiere în categoria vehiculelor lente; continuarea înregistrării la primărie a tractoarelor şi celorlalte vehicule lente; exceptarea utilajelor şi echipamentelor agricole folosite maximum 60 zile pe an în circulaţia pe drumurile publice, de la obligaţia realizării inspecţiei tehnice periodice şi obţinerea CIV, cu termen în 31 ianuarie 2024.

Pe listă se mai află: asumarea revizuirii şi adoptării legislaţiei necesare, în actualul exerciţiu parlamentar, privind durata minimă a contractului de arendă, precum şi concesionarea păşunilor, cu termen în 30 iunie 2024, precum şi acordarea unui ajutor de stat pentru subvenţionarea îngrăşămintelor utilizate în sectorul agricol, cu termen în 30 iunie 2024.

Reprezentanţii asociaţiei au mai făcut referire la: compensarea costului energiei folosite pentru irigaţii (termen: 31 ianuarie 2024), reintroducerea facilităţilor fiscale pentru salariaţii din agricultură (termen: 30 iunie 2024), clarificarea legislaţiei pentru plata ANT (Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii) şi SCZ (Sprijinul Cuplat în Zootehnie) în zootehnie, începând cu anul de cerere 2023 (termen: 31 ianuarie 2024) şi sprijin pentru sectorul de vaci de lapte printr-un ajutor de minimis pentru achiziţia de viţele (termen: 31 martie 2024).

Printre revendicări se mai află: plata subvenţiilor pe baza unor dovezi privind activitatea agricolă pentru combaterea încasării sumelor APIA de către persoane care nu fac agricultură, cu termen de implementare 29 februarie 2024.

Alte chestiuni relevante identificate de membrii organizaţiilor membre AAC sunt: modul de aplicare a legislaţiei privind amplasamentul fotovoltaicelor pe terenuri fertile; Legea vânătorii şi carnivorelor mari; analiza modului prin care OCPI (Oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară, n.r.) implementează legislaţia şi hotărârile judecătoreşti cu impact asupra fermierilor (vânzarea-cumpărarea terenurilor, cadastru etc.); implementarea şi operaţionalizarea Sistemului Naţional de Gestionare şi Control Integrat al Riscurilor în Agricultură, cu termen de implementare 31 mai 2024.

Reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare participă luni la întâlnirea care va avea loc la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi vor susţine lista de solicitări care vizează soluţionarea unor probleme importante cu care se confruntă fermierii din România, semnalate anterior autorităţilor responsabile pentru agricultură prin numeroase adrese şi documente de poziţie.

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare este o organizaţie cu reprezentativitate la nivel naţional, formată din Federaţia Naţională PRO AGRO, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV şi Asociaţia Forţa Fermierilor – AFF.

UPDATE 

Premierul Marcel Ciolacu a discutat luni cu miniștrii implicați în negocierile cu transportatorii și fermierii protestatari pentru „urgentarea elaborării de acte normative care să transpună în practică soluțiile convenite de cele două părți prin procesele-verbale încheiate”, potrivit unui comunicat de presă transmis de Guvern. În următoarele ședințe de Guvern urmează să fie adoptate primele hotărâri de guvern și ordine de ministru cuprinzând măsurile concrete agreate în sprijinul fermierilor și al transportatorilor, potrivit sursei citate.

„Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut astăzi o întâlnire de lucru cu miniștrii implicați în negocierile cu transportatorii și fermierii protestatari, scopul discuțiilor fiind urgentarea elaborării de acte normative care să transpună în practică soluțiile convenite de cele două părți prin procesele-verbale încheiate.  Membrii Executivului au prezentat modul în care prioritizează aceste proiecte legislative, astfel încât în următoarele ședințe de Guvern să fie adoptate primele hotărâri de guvern și ordine de ministru cuprinzând măsurile concrete agreate în sprijinul fermierilor și al transportatorilor.  De asemenea, s-a discutat despre situația verificării în teren a problemelor semnalate de cei care protestează. Astfel, din primele date primite s-a reconfirmat faptul că, din octombrie 2023 până în prezent, nu au intrat cereale ucrainene pe piața internă din România, fiind vorba doar despre tranzit către Portul Constanța, de unde mărfurile au plecat la export. De asemenea, de la începutul anului, pe lista de mărfuri care fac obiectul acordului cu Ucraina privind importul pe bază de licență au fost adăugate făina și zahărul.

«Negociem în continuare cu bună-credință cu protestatarii. Avem o totală disponibilitate la dialog, totul până la măsurile privind reducerea evaziunii fiscale. Aceasta este linia roșie peste care nu putem trece», le-a transmis premierul miniștrilor prezenți. Prim-ministrul le-a cerut reprezentanților Guvernului să continue discuțiile cu fermierii și transportatorii, implicând în dialog și asociațiile mari, reprezentative pentru cele două domenii. De asemenea, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF) a comunicat Guvernului disponibilitatea de a se întâlni din nou, în cursul zilei de azi, cu protestatarii, după ce aceștia nu au mai reușit să ajungă la întâlnirea de ieri.

ASF le-a transmis acestora un set de propuneri concrete menite să amelioreze efortul financiar pentru achiziția RCA. Premierul și întreaga echipă de miniștri sunt dispuși să continue dialogul civilizat și rațional, care să contribuie la soluționarea problemelor legitime reclamate”, arată comunicatul de presă.

––––––––––––––-

Protestele transportatorilor și fermierilor continuă luni, pentru a șasea zi consecutivă, după ce negocierile din week-end au eșuat. Circulaţia este restricţionată pe prima bandă, pe ambele sensuri, în localitatea Afumaţi din judeţul Ilfov, soșeaua fiind ocupată de autocamioane.

Premierul Marcel Ciolacu are o întâlnire, luni dimineață, cu miniştrii de Interne, al Transporturilor, al Agriculturii şi reprezentanţi ai Finanțelor. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, se va întâlni luni şi marţi cu reprezentanţii asociaţiilor de fermieri.

„Unele persoane cer pe WhatsApp să se meargă cu topoarele la Guvern”

Reprezentanții Poliției au anunțat că până acum au fost deschise 24 de dosare penale, pentru infracțiunea de instigare publică la violențe.

„Poliția s-a autosesizat în urma semnalelor din spațiul public, cât și de o serie de protestatari care au semnalat că pe grupurile WhatsApp sunt distribuite mesaje care incită la violență. La acțiunea de protest de la Chiajna a fost identificată o persoană care avea o armă albă.

Mesajele distribuite erau de genul: „Haideți să luăm pe sus mașina Poliției pe sus și să mergem la guvern, că altfel nu se mai poate”, „Haideți să luăm topoarele și să mergem pe jos la guvern”, „Bătaia este ruptă din rai, haideți să punem mâna pe lopeți și pe topoare și să ne facem dreptate”.

E evident că aceste mesaje incită la violență și facem tot ce putem pentru a identifica persoanele care transmit aceste mesaje”, a declarat, luni, șeful Poliției Române, Benone Matei.

Referindu-se la filtrele și dispozitivele de forțe ordine mobilizate la locul de desfășurare a protestelor, șeful Poliției Române a susținut că „scopul este unul preventiv”.

Ce vor protestatarii

Protestatarii cer ca transportul rutier să fie recunoscut drept „drept sector economic strategic” și să fie susținut în condiţiile în care, spun transportatorii nemulțumiți, sectorul este cel mai mare exportator de servicii din România, aducând peste 5 miliarde de euro anual în economia românească.

Protestatarii au o listă de revendicări:

plafonarea prețurilor RCA;

evitarea unor duble taxări;

măsuri de fluidizare a traficului prin vămi;

acordarea alocației de cazare fără documente jutificative și în mediul privat, așa cum se întâmplă în sectorul bugetar;

introducerea unei alocaţii de hrană neimpozabilă pentru lucrătorii detaşaţi, neimpozabilă;

reglementarea unei legi anti-dumping care să pedepsească prestarea unui serviciu la un tarif care nu acoperă costurile implicate;

posibilitatea recuperării unui procent din acciza la combustibil pentru firmele de transport;

controlul camioanelor ucrainene pe teritoriul României să se facă așa cum se face și în cazul celor românești;

ușurarea accesului camioanelor românești în Portul Constanţa, aglomerat de fluxul mare de camioane ucrainene.

Liderul protestatarilor vrea să aibă propriul partid politic

În același timp, însă, omul cu căciulă albă care negociază cu autoritățile zilele acestea lista de revendicări a fermierilor, Dănuț Andruș, este în pline demersuri pentru recunoașterea personalității juridice în instanțele de judecată a Partidului Alianței Fermierilor și Antreprenorilor Români, informează jurnaliștii de la Newsweek.ro

Dănuț Andruș, cel care s-a erijat în liderul protestelor fermierilor care blochează de aproape o săptămână principalele orașe ale României, pare să fi renunțat la afacerile agricole și a trecut la cele politice.

Pe rolul Tribunalului București se află un proces în care Dănuț Andruș și alte două persoane fizice cer instanței de judecată să acorde personalitate juridică unui partid politic: Partidul Alianța Fermierilor și Antreprenorilor Români.

Ultimul termen de judecată a fost pe 27 noiembrie 2023 când instanța a respins acțiunea celor trei care au făcut apel pe 18 decembrie.

“Dorim să facem acest partid politic pentru că și noi trebuie să avem reprezentare în țara asta. Ne uităm la 2-3 mari partide și gata. O țară normală nu poate funcționa așa. Instanța ne-a respins cererea de înființare a partidului pentru că deranjăm, pentru că așa funcționează instanțele, pentru că așa fac ele dreptate“, a declarat pentru Newsweek România, Dănuț Andruș liderul fermierilor protestatari.

El respinge acuzația conform căreia organizează aceste proteste în stradă pentru a avea o platformă politică pentru propriul partid politic.

“Doamne Ferește ce legatură are coada vacii cu politica, noi avem probleme reale, politica nu are legătură cu nici un fel de mișcare de protest, ce legătură are politica în această mișcare, oamenii au ieșit din durere nu din politică“.

Andruș spune că nu știe când are următorul termen în instanța de judecată pentru a-i fi recunoscut partidul politic.

Ultima listă de revendicări a fermierilor anunțată aseară la sediul Ministerului Finanțelor Publice cuprindea și o serie de revendicări ce excedea sfera agriculturii mergând către cereri privind desființarea pensiilor speciale, reducerea cheltuielilor bugetare etc.

Locul României în agricultura europeană

România ocupă un loc proeminent în mai multe categorii agricole la nivel european, demonstrând o contribuție importantă în sectorul agricol al Uniunii Europene. Potrivit analizei Key Figures on the European Foodchain 2023 efectuate de Eurostat, există încă un potențial neexploatat considerabil în acest agricultura românească.

Analiza situează România pe primele locuri în Europa când vine vorba de producția de cereale și legume. Țara noastră are și cel mai mare număr de lucrători în agricultură dintre toate statele membre ale UE. În contrast, deși în România peste o cincime (21%) din forța de muncă lucrează în domeniul agricol, numărul de ferme și proporția angajaților în domeniu fie au scăzut de-a lungul timpului, fie au rămas la un nivel tehnologic stagnant, iar agricultura de subzistență este încă predominantă la noi în țară.

În 2020, erau 9,1 milioane de ferme în Uniunea Europeană. Aproape o treime (31,8%) din acestea erau situate în România, cu mai mult de o zecime în fiecare din Polonia (14,4%), Italia (12,5%) și Spania (10,1%). Dimensiunea medie a unei ferme în UE în 2020 a fost de 17,1 hectare. Cu toate acestea, aproape două treimi (63,8%) dintre fermele UE aveau mai puțin de 5,0 hectare, în timp ce puțin peste o zecime (11,4%) din fermele din UE aveau 30,0 hectare sau mai mult.

În ceea ce privește tipurile de ferme, între 2010 și 2020 s-a observat o schimbare notabilă la nivelul UE de la fermele specializate în creșterea animalelor și cele mixte către fermele specializate în culturi. Cea mai mare creștere a culturilor specializate ca pondere din numărul total de ferme a fost observată în Ungaria (cu 24 puncte procentuale în plus); Suedia, Letonia și Polonia au înregistrat, de asemenea, creșteri semnificative. În schimb, Cipru și Italia au fost singurele state membre ale UE unde ponderea culturilor.

În 2020, aproximativ 95% din totalul fermelor din UE au fost clasificate ca fiind de familie. România și Grecia conduc în acest sens, cu peste 99% din fermele lor fiind de familie. În majoritatea statelor membre ale UE, fermele de familie reprezintă peste patru cincimi din total, cu excepția Estoniei și Franței.

26 de schimbări de miniștri în 35 de ani – Petrea Daea, de 3 ori ministru

De-a lungul celor 30 de ani după revoluție, în fruntea Ministerului Agriculturii au fost 26 de schimbări de miniștri.

Aceștia au făcut parte din diferite partide politice sau au fost independenți și au ajuns în fruntea ministerului în funcție de partidul/alianța care a fost la putere în perioada respectivă.

1. Nicolae Ștefan– 26 decembrie 1989- 28 iunie 1990
2. Ioan Țipu – 28 iunie 199- 03 iunie 1991
3. Petre Mărculescu– 3 iunie 1991- 19 noiembrie 1992
4. Ioan Oancea – 19 noiembrie 1992- 18 august 1994
5. Valeriu Tabără -18 august 1994- 3 septembrie 1996
6. Alexandru Lăpușan – 3 septembrie 1996- 12 decembrie 1996
7. Dinu Gavrilescu – 12 decembrie 1996- 2 decembrie 1998
8. Ioan Avram Mureșan – 2 decembrie 1998- 28 decembrie 2000
9. Ilie Sârbu – 28 decembrie 2000- 14 iulie 2004
10. Petre Daea – 14 iulie 2004- 28 decembrie 2004
11. Gheorghe Flutur – 28 decembrie 2004- 23 noiembrie 2006
12. Dan Motreanu – 23 noiembrie 2006- 5 aprilie 2007
13. Decebal Traian Remeș – 5 aprilie 2007- 11 octombrie 2007
14. Dacian Cioloș – 11 octombrie 2007- 22 decembrie 2008
15. Ilie Sârbu – 22 decembrie 2008- 1 octombrie 2009
16. Radu Berceanu – 1 octombrie 2009- 23 decembrie 2009
17. Mihail Dumitru – 23 decembrie 2009- 3 septembrie 2010
18. Valeriu Tabără – 3 septembrie 2010- 6 februarie 2012
19. Stelian Fuia – 9 februarie 2012- 7 mai 2012
20. Daniel Constantie  – 7 mai 2012- 17 noiembrie 2015
21. Achim Irimescu – 17 noiembrie 2015- 4 ianuarie 2017
22. Petre Daea – 4 ianuarie 2017- 4 noiembrie 2019
23. Nechita-Adrian Oros – 4 noiembrie 2019- 28 septembrie 2021
24. Adrian-Ionuț Chesnoiu – 25 noiembrie 2021- 23 iunie 2022
25. Petre Daea – 23 iunie 2022- 15 iunie 2023
26. Florin-Ionuț Barbu – 15 iunie 2023 – prezent

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News