Protestul fermierilor francezi. Celulă de criză la porțile Parisului. Revendicări comune cu cele ale românilor

Foto: TF1

Protestul fermierilor francezi capătă proporții. Echipați cu mașini agricole, ei se îndreaptă în număr mare spre porțile Parisului. Aceștia se plâng de poverile financiare și de standardele de mediu impuse de politicile agricole europene pe care le consideră prea grele. Aproape peste tot în Franța crește mobilizarea agricultorilor odată cu creșterea nemulțumirilor lor.  Ei cer „răspunsuri concrete” de la guvernanți. Ministrul Agriculturii, Marc Fesneau promite noi măsuri, în termen de 48 de ore, măsuri luate de Guvernul francez şi de „aliații săi” de mediu de la Bruxelles.

Asalt al Parisului pe o perioada nedeterminată!

Astăzi, luni, 29 ianuarie 2024 fermierii din Franța au pornit  într-un „asalt al capitalei pe o perioada nedeterminată ” , așa cum spun, chiar ei.

Începând cu ora 14h00, fermierii din FNSEA (Federația Națională a Sindicatelor Fermierilor) și JA Jeunes Agriculteurs/ Tinerii Agricultori)  și-au propus să ajungă la porțile Parisului și au  planificat opt „puncte de blocare” pe drumurile principale care duc la capitala franceză, în primul rând pe autostrăzi.

Problemele fermierilor francezi în 10 puncte

În ciuda măsurilor anunțate de Guvernul francez, fermierii aşteaptă… mai mult. În primul rând, este vorba despre utilizarea produselor fitosanitare, despre terenurile pe care sunt obligați să le lase necultivate, despre costurile mari de producție sau subvențiile la motorină. Ei denunță prea multe interdicții, mai ales în comparație cu vecinii lor europeni și țările străine. Ei spun că „Nu este normal ca produsele străine să fie vândute mult mai ieftin”. De altfel, zilele trecute, mai multe camioane, unele dintre ele din România, au fost prinse de protestatarii furioşi din Franţa după ce au fost deviate de pe drumurile principale. Camioanele au fost blocate, fermierii au deschis forţat uşile şi toată marfa a fost descărcată şi distrusă rapid. Ţinta protestatarilor revoltaţi a fost produsele alimentare.

Potrivit televiziunii TF1, problemele fermierilor francezi în 10 puncte, sunt:

Cooperativa agricolă: costuri mari, producții vândute ieftin

În Franța, acest sistem cuprinde 70% din producția agricolă și aproape 40% din procesarea alimentelor, potrivit Cooperării Agricole, care reunește aceste companii și care s-a alăturat mișcării de protest. Ei se plâng, ca și agricultorii români, de prețurile mici cu care își vând produsele lor agricole în comparație cu cheltuileile mari. Ei cer reevaluarea produselor franceze, din producția proprie, franceză, față de produsele străine.

Exploatația agricolă în abandon

Exploatația agricolă se caracterizează prin management unic și mijloace de producție proprii. Până în prezent, Franța are 389.000 de exploatații agricole. Numărul lor a continuat să scadă de 50 de ani. Între 2010 și 2020, scăderea a fost mai puțin accentuată, cu -2,3% pe an. Adică cu aproximativ 100.000 de ferme mai puțin în 10 ani. Ministerul estimează că „o treime dintre fermieri, adică 166.000 de fermieri sau co-fermieri”, se vor pensiona în următorul deceniu. Aceștia se plâng de un sentiment de abandon care distruge atractivitatea pentru tinerii fermieri.

 GNR ( Diesel non-road/ motorină pentru mașinile agricole) să rămână subvenționată

GNR este diesel non-road sau motorina care este folosită, după cum sugerează și numele, pentru a alimenta motoarele vehiculelor non-rutiere, în special mașinilor agricole. De la introducerea sa în 2011, fermierii au fost obligați să-l folosească, în conformitate cu directiva europeană (2009/30/CE), al cărei obiectiv este reducerea emisiilor de CO2 emise de motoarele industriale. Printre multiplele revendicări ale fermierilor, se numără și măsura de încetare a avantajului fiscal pe GNR. În ultimul buget, guvernul a anunțat o creștere a taxelor cu puțin sub 3 cenți pe an până în 2030.

 Gard viu, obligativitate impusă de UE, pentru fermieri

Această aliniere a arbuștilor sau arborilor, plantați sau ca vegetație spontană, are o funcție crucială. În primul rând, pentru că gardurile vii oferă un habitat pentru insectele care polenizează culturile și prădătorii speciilor considerate dăunători. Apoi, gardurile vii acționează ca paravan și oferă umbră, contribuind astfel la bunăstarea animalelor. În cele din urmă, ele contribuie la păstrarea calității apei jucând un rol tampon în cursurile de apă (limitarea scurgerii apei, reținerea materiei în suspensie etc.). Sectorul agricol, care simte că se prăbușește sub standardele impuse de Uniunea Europeană, ia adesea ca exemplu cazul gardurilor vii. „De ce nu o fac fermierii? Pentru că există 14 texte de reglementare”, a criticat Arnaud Rousseau, președintele FNSEA, primul sindicat agricol francez.

Nu, terenului lăsat parloaga (GAEC 8)!

Este măsura europeană de a nu cultiva solul, de a-l lăsa să se „odihnească” și astfel să se regenereze. Fermierii francezi denunță refuzul Bruxelles-ului de a prelungi până în 2024 scutirea care permite cultivarea terenurilor pârloaga (aproximativ 4% din terenul agricol), în timp ce „tensiunea alimentară cauzată de războiul din Ucraina continuă”.

Da, gunoiului de grajd!

Este rezultatul din amestecul de excrement de animale și urină, depozitat într-o groapă și răspândit pe pajiști sau pe culturi ca amendament (operație care vizează îmbunătățirea proprietăților fizice ale unui sol). Însă, începând cu 2023, noile standarde europene au dus la constrângeri suplimentare pentru tratarea efluenților din fermele de bovine. Acestea din urmă sunt la originea a 77% din emisiile agricole de amoniac (NH3), un gaz dăunător sănătățîi umane și mediului. Iar creșterea frecvenței de eliminare a excrementelor din clădiri este una dintre pârghiile identificate pentru limitarea acestor emisii.

Produsele fitosanitare sau pesticidele. „ Fără interdicție”!

Acestea sunt produse destinate să protejeze speciile de plante cultivate de dăunători și să îmbunătățească recoltele. Poate fi o substanță activă sau o combinație de mai multe substanțe chimice sau microorganisme. Fermierii, care au salutat reînnoirea autorizației pentru controversatul erbicid glifosat, se tem să vadă revenirea acestui proiect și intenționează să cântărească înainte de alegerile europene din iunie. Strategia guvernamentală de reducere a pesticidelor Ecophyto 2030 este, de asemenea, în punctul de vedere al producătorilor francezi de cereale. „Fără interdicție”, insistă FNSEA cu lozinca sa pentru pesticide.

PAC – Politica Agricolă Comună. Fermierii cer simplificări administrative și se opun unui „Green Deal ( Pactul Verde European)” Politica Agricolă Comună este politica care definește la nivel european regulile comune de sprijinire a agriculturii. Dacă Franța (unul dintre principalii contributori la bugetul UE) este primul beneficiar al PAC cu ajutorul de 9 miliarde de euro pe an, operatorii săi contestă strategia de ecologizare a agriculturii europene. Fermierii cer simplificări administrative și se opun „Green Deal” european, care urmărește în special reducerea utilizării pesticidelor în Uniunea Europeană (UE), printre altele.

Venitul fermierilor francezi, cu un minim de 14.600 de euro pe an

Veniturile primite de gospodăriile agricole variază foarte mult, în funcție de poziția geografică și de tipul producției. De fapt, 10% dintre aceștia primesc un venit anual mai mare de 101.000 de euro , în timp ce cei mai mici au mai puțin de 14.600 de euro în fiecare an (rețineți că acesta este venitul gospodăriei, adică cel puțin două persoane). Reamintim că prețurile energiei au explodat, costurile inputurilor au crescut, la fel și cele cu forța de muncă sau hrana animalelor. Războiul din Ucraina perturbă, de asemenea, fluxurile cu importuri uriașe în Europa de cereale, păsări și zahăr, ceea ce duce la scăderea prețurilor.

Riscul climatic

Între fermieri și ecologiști, pozițiile sunt opuse. Fermierii vor să hrănească o planetă suprapopulată, ecologiștii vor să o mențină locuibilă. Cu toate acestea, agricultura franceză, responsabilă pentru 19% din emisiile naționale de gaze cu efect de seră, este prima victimă a schimbărilor climatice. Europa și Green Deal-ul său, cu strategia sa de reducere a pesticidelor, acționează împotriva intereselor fermierilor. La rândul lor, ONG-urile de mediu denunță faptul că există lobby-uri agricole intense la Bruxelles.

Unitate de criză  de 15 mii de polițiști și jandarmi

O unitate interministerială de criză a fost deschisă duminică în așteptarea amenințărilor de blocaj legate de mobilizarea agricolă.

Astfel, cincisprezece mii de polițiști și jandarmi sunt prezenți, în special pentru a împiedica intrarea tractoarelor în Paris și pentru a proteja piața internațională Rungis, precum și aeroporturile Île-de-France.

Drapelul UE, ars de fermierii francezi

Reamintim că fermierii furioși au ars miercuri, 24 ianuarie, un steag european la Agen, Franța. În fața camerelor, doi fermieri apucă steagul care arborează deasupra medianului, scot o brichetă și îi dau foc. O modalitate, spun ei, „de a protesta împotriva UE și a standardelor acesteia”, pe care o consideră „prea grea”.

Fermierii belgieni, în stradă: „Sfârșitul nostru va fi foamea voastră” !

„Sfârșitul nostru va fi foamea voastră” este unul dintre mesajele de pe pancartele purtate de tractoarele fermierilor belgieni folosite la protestul ce a blocat autostrada. Aceștia au ieșit cu utilajele agricole pe șosele în semn de protest față de politicile europene restrictive și față de veniturile mici. Duminică au fost blocaje pe mai multe drumuri importante, astfel, 700 de fermieri au adus în stradă 300 de tractoare în orașul Turnhout si la Namur, aproximativ 400 de tractoare blochează drumurile.

Potrivit publicației Politico, „Din Italia până în Olanda, partide de extremă dreapta precum Adunarea Națională din Franța și Alternativa pentru Germania se bazează pe indignarea zgomotoasă a fermierilor – cu tractoare ambalate și parade ale animalelor – înaintea alegerilor europene din iunie”.

Sursa Face Book

Acordurile de liber schimb și a regulilor ecologice create la Bruxelles un atu al partidelor anti-UE

La o adunare a fermierilor la Bruxelles în această săptămână, deputatul european de dreapta Nicolas Bay a declarat pentru Politico că indignarea împotriva acordurilor de liber schimb și a regulilor ecologice create la Bruxelles este într-adevăr paneuropeană – și un motor important pentru partidele anti-UE înainte de alegerile din iunie.

„Cred că există o dimensiune continentală a acestui fenomen”, a declarat el pentru Politico. „Este agricultura europeană în ansamblul ei cea care suferă… Iar fermierii europeni nu mai suportă politicile de liber schimb și tipurile de agricultură pe care Bruxelles-ul încearcă să le impună.”

În Olanda, protestele în masă împotriva unei hotărâri care reducea emisiile de azot au prefigurat și foarte probabil au jucat un rol în victoria șocantă a populistului de dreapta Geert Wilders în timpul alegerilor naționale din noiembrie anul trecut.

În Germania, partidul de extremă dreapta AfD a profitat de un val de proteste uneori violente ale fermierilor pentru a trece la atac împotriva cancelarului social-democrat Olaf Scholz, ajutând partidul anti-imigrație să ajungă pe locul al doilea în sondajele naționale.

Iar în Franța, președintele partidului Adunarea Națională, Jordan Bardella, folosește același scenariu pentru a-l acuza pe președintele centrist Emmanuel Macron că vrea „să ne ucidă agricultura”, căutând să se claseze pe primul loc în alegerile la nivelul UE.

În Italia și Irlanda, aceeași dinamică – mișcările populiste de extremă dreapta se agață de mișcările agricultorilor și îneacă vocile susținătorilor tradiționali, cum ar fi sindicatele și partidele agricultorilor.

Zeci de miliarde de euro în buzunarele agricultorilor europeni, în fiecare an

Si totuși, agricultorii europeni beneficiază de una dintre cele mai generoase politici de subvenționare din lume. PAC (Politica Agricolă Comună) subvenționează cu zeci de miliarde de euro în fiecare an, agricultorii din statele UE. La mitingul de miercuri, din Bruxelles, unii dintre fermieri au declarat, pentru Politico, că sunt bucuroși că pot beneficia în continuare de fondurile PAC, dar alții și-au exprimat furia față de „tehnocrații” de la Bruxelles, pe care i-au acuzat că le-au impus reguli prea împovărătoare pentru micii fermieri, supunându-i la o concurență neloială din partea agricultorilor din alte părți ale lumii.

Si…încă o manifestare – protestul taximetriștilor francezi 

Dacă în România, protestul agricultorilor s-a alăturat celui organizat de transportatori, iată că și în Franța, taximetriștii vin să se alăture fermierilor. Bineînțeles, cu propriile revendicări.

Între 500 și 800 de taxiuri sunt așteptate pe șoseaua de centură a orașului Bordeaux. Operațiuni sunt și în sud, în special în Marsilia și Nisa. De asemenea au fost anunțate perturbări de trafic la Lyon, dar și în regiunea Parisului.

Taximetriștii francezi protestează împotriva  tarifelor de transport stabilite de Asigurările de Sănătate pentru transportul medical. Ministerul de Interne anunță desfășurarea unui „sistem defensiv semnificativ”, în special în jurul aeroporturilor Rungis și Île-de-France.

 

 

 

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: