PSD nu vrea să renunțe la plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze și a anunțat că e dispus să intre la guvernare doar dacă se menține această măsură și după 31 martie 2025, când expiră actuala schemă de ajutoare. Însă continuarea plafonării ar putea provoca un conflict cu Comisia Europeană (CE) și accentuează deficitul bugetar care a depășit inclusiv pragul de 8% din PIB.
Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, a declarat că partidul condus de Marcel Colacu va intra la guvernare doar dacă se respectă 5 măsuri, printre care plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze:
„Menținerea ritmului investițiilor la peste 100 de miliarde de lei anual, creșterea puterii de cumpărare prin continuarea reducerii inflației și reducerea impozitării pe muncă, inclusiv plafonarea prețurilor la gaze, energie și alimentele de bază”.
Cât ne costă plafonarea prețurilor la energie și gaze
Plafonarea pe care a folosit-o Guvernul nu a fost niciodată despre blocarea prețurilor, ci despre compensarea prețurilor. Încă din 2021, guvernul a introdus o schemă de compensare în funcție de consum, atât pentru cetățeni, cât și pentru companii. Schema a fost modificată de mai multe ori, însă continuă să pună o mare presiune pe deficitul bugetar.
În anul 2024, guvernul – prin Ministerul Energiei – plătea 100 de milioane de euro pe lună pentru schema de compensare, adică 1,2 miliarde de euro pe an. Costul compensării s-a redus comparativ cu anii precedenți.
În perioada 2021-2023, Guvernul a plătit peste 4 miliarde de euro pentru schemele de compensare. Astfel, în ultimii 3 ani, bugetul țării a pierdut peste 5 miliarde de euro pentru a ține facturile sub control.
Comisia Europeană a cerut eliminarea plafonării
În 2020, România a liberalizat piața de energie electrică și gaze, însă imediat Guvernul a fost nevoit să intervină pentru a controla facturile. Dacă alte țări au redus taxele din facturi și au oferit ajutoare doar pentru consumatorii vulnerabili, România a intervenit cu o schemă pentru un număr mare de consumatori, inclusiv pentru cei care au un consum foarte mare.
Criza energetică a trecut, iar pe bursă prețurile au scăzut cu mult sub valorile din 2021. Totuși, acest lucru nu se va reflecta și în facturile cetățenilor sau companiilor. Schema de plafonare a dus la o creștere a prețurilor din facturi, chiar dacă cetățenii nu au plătit mai mult în factura finală. Astfel, dacă Guvernul va renunța la așa-zisa plafonare, atunci facturile consumatorilor vor crește imediat. Cele 1,2 miliarde de euro/an pe care le plătește acum Guvernul vor ajunge să fie plătite de cetățeni, dacă se renunță la orice ajutor. Experții din domeniul energetic au avertizat că milioane de români ar putea avea prețuri duble dacă se renunță la actuala schemă finanțată de Guvern.
Comisia Europeană își dorește ca România să aibă o piață liberă pentru prețurile la energie și gaze și mizează pe faptul că distribuitorii vor reduce prețurile în urma concurenței.
„Măsurile în cauză limitează libertatea producătorilor de energie electrică și de gaze de a-și stabili prețurile angro în România. Prin urmare, Comisia consideră că aceste măsuri restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor și comerțului transfrontalier liber pe piețele angro de energie electrică și gaze. România are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele identificate de Comisie. Dacă nu primește un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat”, spunea Comisia Europeană, în octombrie 2024.
O astfel de idee ar putea fi imediat susținută de USR, care a apărat mereu liberalizarea prețurilor la energie electrică și gaze, chiar și în criza energetică. USR a fost mereu contrar acestor scheme, iar în 2025 ar putea să ceară renunțarea la orice ajutor pentru consumatori. USR-iștii ar putea motiva că prin renunțarea la plafonare se va reduce implicit și deficitul bugetar.
PSD va trebui să negocieze cu nucleul dur din USR, pentru că au nevoie de voturile acestora în Parlament. O majoritate parlamentară fără USR ar fi una foarte fragilă, care ar putea să cadă în orice moment.
Ce poate face Guvernul din 2025
Este evident că actuala schemă de plafonare nu mai poate continua după 31 martie 2025. Guvernul va fi nevoit să intervină din timp, pentru ca companiile și consumatorii să se pregătească. Dacă PSD va insista ca Guvernul să rămână cu un rol pe piața prețurilor la energie electrică și gaze, atunci va avea doar posibilitatea de a interveni pentru consumatorii vulnerabili. Astfel de ajutoare sunt deja aplicate în Italia, Franța și multe alte state UE.
Comisia Europeană ar putea să ceară Guvernului să nu mai intervină pe piață dacă reducerea deficitului bugetar nu va fi una suficientă. România are cel mai mare deficit bugetar din UE, depășind foarte mult previziunile din 2024. Guvernul Ciolacu nu a respectat promisiunile făcute în fața Comisiei, iar în 2025 România va trebui să treacă la măsuri mai drastice. Prin urmare, o decizie finală pentru prețurile la energie electrică și gaze va fi luată abia după ce vom avea bugetul pentru 2025, când noul guvern își va asuma reducerea deficitului bugetar.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
