Premierul Marcel Ciolacu a anunțat recent că social-democrații vor ieși în 6 luni cu un proiect de reorganizare administrativă, fără a da detalii despre cum va arăta acest proiect.
Nu este prima dată când se discută despre regionalizare și reorganizare administrativ-teritorială, însă de fiecare dată în planurile propuse de social-democrați, Sibiul a fost introdus într-o regiune cu Brașov, Alba, Covasna, Mureș și Harghita, actuala Regiune Centru, cu centru regional la Brașov, conform unei analize Turnul Sfatului.
Cu Adrian Năstase începe poate cea mai lungă istorie a unui proiect național al României de după Revoluție, regionalizarea și reforma administrativă.
În 1998, la presiunea Uniunii Europene au fost create cele opt regiuni de dezvoltare. Fără personalitate juridică, formate doar prin asocierea consiliilor județene din România pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană, aceasta a fost singura reformă în ultimii 30 de ani în privința unei pseudo-reorganizări administrative. Dar se dorea un prim pas pentru regionalizare.
În 2002, tot Uniunea Europeană, prin comisarul Michel Barnier, care se ocupa pe atunci cu politica regională, forța încă o dată reforma administrativă a țării.
Propunea o variantă pentru România ar putea fi împărţirea ţării pe regiuni de dezvoltare după model european. Un memorandum plecat din Cluj, semnat de mai multe personalități locale maghiare și române, și intervenția publică a jurnalistului Sabin Gherman, au pus însă punct inițiativei. Venite ca idei de reformă, regionalizarea a fost privită de opinia publică de atunci ca o încercare de independență a Transilvaniei sau chiar de separare de România.
Premierul Adrian Năstase a refuzat pur şi simplu să mai discute atunci subiectul, avertizând pe cei care ar persevera că păşesc pe un teren periculos. S-a creat de aceea impresia că Memorandumul de la Cluj, în loc să anime dezbaterea, mai curând a inhibat-o.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News