La mai puţin de o lună până la alegerile locale şi europarlamentare din iunie, spectrul politic este cuprins de o febră electorală mai puternică decât niciodată. Nu trece saptamană fără să ni se prezinte cel putin doua sondaje de opinie, dar de multe ori rezultatele acestor sondaje sunt atat de diferite incat ai putea jura ca au fost, de fapt, efectuate, pe electorate diferite.
Politologul Remus Stefureac, directorul general al INSCOP Research, singurul institut de sondare care a prognozat „la centima” rezultatele precedentelor alegeri locale din Bucuresti, in 2020, explica schimbarile majore de procente ale candidatilor – in special cei de la Bucuresti – si ce se afla in spatele multora dintre aceste sondaje curioase intr-un interviu pentru aktual24.ro.
Domnule Stefureac, multi romani considera ca sondajele de opinie sunt facute pe placul celor care le comanda, pe principiul traditional romanesc „lauda-ma, gura, ca-ti dau prajitura”. Ca specialist in domeniu, ne puteti spune daca aceasta convingere surprinde realitatea sau macar o parte din ea?
Cred ca institutele serioase fac sondaje serioase, care nu permit manipularea opiniei publice. Sigur ca oamenii, observatorii, opinia publica, jurnalistii pot vedea uneori discrepante intre rezultatele publicate, sa spunem, pe diverse teme, de catre institutele de sondare a opiniei publice – acest lucru se intampla in principal cand vorbim de masuratori electorale, politice. Si atunci apar niste semne de intrebare. Dincolo de responsabilitatea institutelor de sondare a opiniei publice de a masura cu acuratete si a publica date reale, exista, pana la urma, si o responsabilitate, inclusiv a mass-media care publica astfel de informatii, de a urmari performanta in timp a institutelor de sondare a opiniei publice, iar in Romania acest lucru e foarte usor verificabil. Avem un numar relativ mic de institute serioase de sondare a opiniei publice, care exista pe piata de mai multi ani. Este foarte simplu si pentru un observator obisnuit si pentru jurnalisti sa observe, daca un institut apare peste noapte, in toiul alegerilor, si publica diverse date, ca acolo este poate ceva ciudat. Iar daca acel institut nu a publicat de-a lungul timpului date de incredere, evident ca apare, de asemenea, un semn de intrebare. Iar in ceea ce priveste sondajele electorale exista un instrument foarte simplu pe care il poate utiliza oricine, si anume google.com. Aici se pot verifica si compara rezultatele publicate de noi in sondaje de opinie inainte de diverse momente electorale si rezultatul alegerilor. Daca sunt discrepante majore, evident ca sunt semne de intrebare. In ceea ce ne priveste pe noi, INSCOP Research, am publicat de-a lungul timpului toate aceste rezultate. Si de exemplu ma gandesc doar la alegerile pentru Primaria Bucurestiului, din urma cu patru ani – pentru ca tot e dezbaterea intensa zilele acestea. Toate, dar absolut toate masuratorile pe care le-am publicat noi atunci indicau foarte clar un castigator – de altfel si cel care a castigat alegerile. Prin urmare, nu a fost absolut deloc o discrepanta si chiar va voi transmite estimarile noastre publice la acel moment si rezultatul la alegeri. Acest lucru poate fi, repet, verificat usor si din acest punct de vedere se poate face simplu o diferenta intre institutele serioase si institutele mai putin serioase.
Cum va explicati ca spre sfarsitul lunii martie, un institut de sondare – nu-i dam numele – sustinea ca Piedone are 44% optiune de vot la Bucuresti, iar acum doua zile acelasi institut afirma ca Piedone are doar 17%. Chiar asa de migrator e electoratul bucurestean?
Diferenta este, intr-adevar, un pic cam mare. Sigur, exista si o explicatie obiectiva, care nu stiu daca este singura pentru aceasta diferenta, si anume faptul ca in luna martie exista o competitie intre doi candidati principali, respectiv domnul Piedone si primarul in functie, si un al treilea candidat care nu prea exista, domnul Cirstoiu, care nu era foarte prezent, nu avea notorietate si nu avea de unde sa aiba un scor foarte mare. Acum avem o competitie in patru candidati – Nicusor Dan, Cristian Popescu Piedone, Sebastian Burduja si Gabriela Firea. Cei doi candidati noi au o notorietate evident mai ridicata, au bazine electorale proprii, care sigur au recuperat o parte din voturile care voturile PSD si PNL – dar PSD in principal – care asigurau o sustinere foarte mare pentru Cristian Popescu Piedone. Poate aceasta sa fie o explicatie? Sigur, 17% e un scor un pic cam scazut, dar mai mult nu as comenta, pentru ca nu stiu nici metodologia institutului pe care il citati. Oricum, intotdeauna cand comparam date ale unor institute de sondare a opiniei publice in primul rand, este bine sa comparam datele publicate de acelasi institut. Si, de asemenea, e important sa evitam sa comparam mere cu pere, si nu mere cu mere, deci sa ne uitam ce candidati sunt, daca se schimba, daca intra un partid nou, daca intra un candidat nou, daca este un candidat, pentru ca in functie de aceste modificari, evident si opinia publica se modifica. Evident, trebuie facuta o comparatie intre o masuratoare de acum doua luni si o masuratoare din prezent si trebuie tinut cont ca a existat un mediu foarte dinamic. In plus, sa nu uitam ca in ultimele doua-trei luni s-au luat enorm de multe decizii, unele zapacitoare pentru opinia publica si care pot schimba perceptia. Evident, si aceste lucruri trebuie luate in considerare.
Sunt sondajele o forma de manipulare a electoratului – in sensul ca ii pot determina pe cei care au o anumita optiune de vot sa si-o schimbe sau ii pot convinge pe cei nehotarati sa se prezinte la vot?
Cred ca electoratul din Romania, dupa 35 de ani de democratie, cu bunele si cu relele ei, a devenit suficient de matur pentru a nu cadea victima unor manipulari ieftine. Este destul de evidenta si pentru jurnalisti, si pentru opinia publica, tendinta sau intentia de manipulare a unui sondaj care publica unele cifre care contrasteaza cu atmosfera, cu sentimentul general existent la un moment dat in societate. Nu e atat de simplu si de multe ori astfel de tentative se intorc impotriva celor care le initiaza, pentru ca sentimentul de manipulare devine evident. As spune altceva: sondajele de opinie facute corect sunt un instrument care intaresc democratia dintr-un motiv foarte simplu. Ele aduc in atentie opinia publica, masoara parerea cetatenilor cu privire fie la lideri politici, fie la teme de preocupare si mentin un tip de presiune publica asupra liderilor politici, care altfel s-ar raporta doar la momentele electorale si nu ar mai avea niciun instrument prin care sa-si regleze deciziile in functie de asteptarile cetatenilor.
Sondajele care ne sunt prezentate in presa scrisa si la televizor sunt singurele realizate de institute sau exista si sondaje „secrete”, care nu sunt date publicitatii de catre partide?
Nu as folosi acest termen de „sondaje secrete”, deoarece suna asa, un pic conspirationist. Exista sondaje care, sigur, sunt comandate de diverse entitati. Da, pot fi sondaje comandate de partide politice, iar partidele politice vor publica date mai degraba atunci cand le sunt favorabile si vor evita sa publice date atunci cand nu le sunt favorabile. Pe de alta parte, exista sondaje comandate de entitati independente, neutre. Noi, INSCOP Research, de exemplu, realizam un barometru lunar la comanda unei entitati media, nu a unui partid politic, si sigur, pe diverse teme, nu doar teme politice, sociale, economice. Ce doream sa spun este ca da, pot fi si masuratori confidentiale, daca sunt comandate, sa spunem, de partide politice. Ele sunt comandate pentru reglarea strategiei, pentru evaluarea unor mesaje, unor pozitionari si evident ca nu sunt publice, pentru ca daca ar fi facute publice ar devoala strategia de actiune a acelui partid, la fel cum exista masuratori sociologice facute de companii tocmai pentru a evalua popularitatea unor produse, si evident ca aceste date nu vor fi facute publice, pentru ca ar avantaja concurenta. Deci exista cercetari destinate opiniei publice si cercetari care nu ii sunt destinate. Unele au rolul de a influenta, desigur, altele au rolul si de a educa. Noi am facut de-a lungul timpului, de exemplu, cercetari realizate la comanda unor entitati academice, universitati sau think-tank-uri care au rolul de a constientiza, de a crea o legatura mai puternica intre asteptarile populatiei si deciziile autoritatilor publice, de a creste cumva aceasta legitimitate, pana la urma, a deciziilor prin conectarea lor cu asteptarile populatiei.
Multe institute de sondare au dat cifre aiuristice la ultimele randuri de alegeri sau referendumuri – si amintesc aici numai referendumul pentru familia traditionala, unde s-a gresit cu zeci de procente sau intrarea in parlament a AUR, partid care nu s-a aflat nici macar in marja de eroare la multe case de sondare. De ce totusi partidele continua sa comande acestor institute sondaje de opinie, de vreme ce ele si-au dovedit in mod clar incompetenta?
Este o intrebare care merita adresata partidelor politice. Repet, cea mai simpla modalitate este aceea de a verifica consistenta in timp a sondajelor de opinie, a institutelor de masurare a opiniei publice. Nu spun ca nu pot exista erori – si noua ni s-a intamplat. Sigur, am avut estimari la alegerile pentru Primaria Capitalei, la alegerile prezidentiale, cu diferente de sub un procent, ceea ce e absolut exceptional.
In acelasi timp, se poate intampla sa faci o predictie eronata, sa spunem, cu doua, trei, chiar patru procente, respectand toate regulile. Si va dau un exemplu foarte simplu: la alegerile prezidentiale si parlamentare, unde exista si votul diasporei, care e tot mai consistent in ultimul timp – imaginati-va ca la alegerile prezidentiale, in turul II, am avut cam un milion de votanti de diaspora. Aceste voturi nu sunt surprinse de sondajele de opinie, care sunt realizate exclusiv in Romania. Inca nu am identificat si nu stiu pe nimeni pe piata care sa masoare in mod stiintific si obiectiv opinia publica din diaspora. Prin urmare, exista o sursa care denatureaza foarte putin sau, daca vreti, accentueaza diferentele intre estimarile din sondaje si rezultatele alegerilor. Repet, ar trebui intrebate partidele politice de ce apeleaza in continuare la aceste mijloace. Aici este si responsabilitatea mass-media, care, atunci cand publica sondajele unor entitati la care apar discrepante evidente, se afla cumva intr-o culpa comuna cu entitatile respective. Dar dincolo de aceste chestiuni, repet, e destul de simplu de masurat acuratetea unor astfel de estimari in timp. Orice institut face erori si nu ma refer la eventuale erori intentionate. Se pot intampla discrepante. Se poate intampla, de exemplu, cu o saptamana inainte de alegeri, sa ai un subiect emotional care determina o mobilizare neasteptata, emotionala a electoratului, care nu fusese anticipata pentru ca acel eveniment nu avusese loc. Pot fi astfel de situatii care determina modificari esentiale ale opiniei publice si nu pot fi anticipate de sondajele de opinie. Insa daca in timp majoritatea estimarilor s-au adeverit, au fost corecte, atunci evident ca aceasta este o garantie pentru institutele serioase ca ele livreaza astfel de date.
Un sondaj dat publicitatii chiar ieri de Comisia Europeana afirma ca Romania se afla pe primul loc in UE la intentia de vot in randul tinerilor – 78% dintre cei intervievati au declarat ca vor merge sa voteze. Ar trebui sa ne bucure acest procent ridicat sau mai curand sa ne ingrijoreze, avand in vedere ca alte sondaje releva ca multi dintre tineri isi manifesta sustinerea fata de AUR, partid care s-a remarcat prin numeroase derapaje extremiste?
Mi se pare un procent foarte, foarte ridicat si trebuie sa privim cu atentie toate datele pe care le citim. Acest sondaj a fost realizat online. Nu cred absolut deloc in cercetarile online cu valente politice si care care incearca sa explice comportamentul politic si electoral in Romania. Nu cred ca sunt reprezentative si nu au deocamdata capacitatea de a reflecta in mod obiectiv si cu acuratete opinia publica din tara noastra. Deci cred ca aceste cifre sunt exagerate – 70 si ceva la suta prezenta la vot in randul tinerilor este enorm si as vedea cu retinere astfel de estimari. De asemenea, as vedea cu retinere in general, estimarile care sunt bazate pe culegerea de date online.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
