Războiul din Ucraina şi apropiatele alegeri prezidenţiale din SUA au dominat summitul NATO de la Washington din această lună, dar, departe de scena publică, planificatorii militari ai alianţei s-au concentrat pe evaluarea costului enorm al reparării apărării europene, care scârţâie, scrie Reuters.
Liderii NATO au convenit anul trecut asupra unor planuri pentru cea mai mare revizuire din ultimele trei decenii a capacităţilor sale de apărare, pe fondul temerilor tot mai mari legate de agresiunea rusă. În culise, oficialii au analizat de atunci cerinţele minime de apărare pentru realizarea acestor planuri, care au fost trimise guvernelor naţionale în ultimele săptămâni, potrivit unui planificator militar, care a vorbit cu Reuters sub rezerva anonimatului.
Cerinţele minime detaliază deficienţele armatelor NATO în domenii-cheie, oferind o indicaţie aproximativă a numărului de miliarde de euro care ar putea costa remedierea acestora, a declarat planificatorul militar. NATO îşi propune să transforme aceste cerinţe în obiective obligatorii pentru guvernele individuale, pentru a asigura apărarea Europei până în toamna anului 2025, când va organiza o reuniune periodică a miniştrilor apărării.
Reuters a vorbit cu 12 oficiali militari şi civili din Europa despre planurile clasificate, care au subliniat şase domenii pe care alianţa celor 32 de ţări le-a identificat ca fiind cel mai urgent de abordat.
UNDE SCÂRŢÂIE NATO
Printre acestea se numără deficitul de apărare aeriană şi de rachete cu rază lungă de acţiune, numărul de trupe, muniţia, bătăile de cap logistice şi lipsa de comunicaţii digitale sigure pe câmpul de luptă, au arătat discuţiile cu oficialii NATO.
Concluziile arată că NATO se confruntă cu dificultăţi în atingerea obiectivelor sale într-un moment în care unitatea sa ar putea fi pusă la încercare de constrângerile bugetare în rândul membrilor europeni proeminenţi şi de divergenţele cu privire la cât de dură ar trebui să fie poziţia sa faţă de Rusia.
În mod crucial, alegerile prezidenţiale americane din acest an ridică perspectiva ca puterea dominantă din NATO să fie condusă de un om critic la adresa alianţei – fostul preşedinte Donald Trump – care a acuzat partenerii europeni că profită de sprijinul militar al SUA. La summitul de la Washington din 9-11 iulie, unii responsabili politici europeni au recunoscut public că, indiferent de cine va câştiga alegerile din noiembrie, continentul va trebui să îşi majoreze cheltuielile militare.
„Trebuie să recunoaştem că pentru America, indiferent de rezultatul alegerilor prezidenţiale, prioritatea se va îndrepta din ce în ce mai mult către Indo-Pacific, astfel încât ţările europene din NATO trebuie să facă mai mult din munca cea grea”, a declarat ministrul britanic al apărării, John Healey, în marja summitului.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
