Decizia privind despăgubirile din dosarul „Roșia Montană” va fi comunicată Guvernului Ciolacu vineri, 8 martie 2024. În contextul dat, ministrul Finanțelor arată că Executivul român are pe masă mai multe opțiuni privind stingerea litigiului.
Se discută inclusiv de plata în rate, dacă va fi cazul.
Ce opțiuni sunt pe masa Executivului
De asemenea, una dintre opțiuni care nu implică despăgubirea în bani.
În același timp, autoritățile de la București pot depune o contestație pe cale extraordinară de atac, dar un astfel de demers are, totuși, șanse mici de succes, având în vedere că decizia este definitivă și executorie, ceea ce presupune că se aplică din momentul pronunțării.
Reamintim că statul român a fost dat în judecată de compania Gabriel Resources la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) în chestiunea exploatării de la Roșia Montană.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a confirmat informația că decizia în acest dosar se va da mâine, 8 martie.
„Am fost înștiințați că în cursul zilei de vineri se va pronunța decizia de către instanța arbitrară internațională.
Așteptăm să vedem care va fi această decizie și urmează mai apoi să ne formulăm strategia de negociere și în funcție de cum vor fi coordonatele acestei strategii de negociere vom parcurge etaepele necesare pentru a ajunge la un consens cu beneficiarii acelei decizii”, a precizat Marcel Boloș.
Referitor la posibilitatea ca România să apeleze la o atac extraordinară, ministrul Finanțelor a răspuns: „Este posibilă, dar ea se derulează destul de rapid. Așa sunt uzanțele instanțelor arbitrare internaționale și perspectiva aceasta de a schimba decizia care se va pronunța vineri, în urma discuțiilor cu juriștii, este destul de mică”.
Pe de altă parte, în urmă cu o săptămână, tot ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, declara că România ar putea fi obligată să continue exploatarea de la Roșia Montană.
„Poate, totuși, avem și surpriza unei decizii nemonetare”, afirma Boloș, referindu-se la posibilitatea ca decizia tribunalului să nu prevadă despăgubiri, dar în același timp să oblige statul român să continue exploatarea.
„În procesul cu statul român, Gabriel Resources a solicitat inițial prin actele depuse la dosar despăgubiri în valoare de 3,3 miliarde de dolari. Este o sumă care îți provoacă fiori. Noi am analizat cu atenție cuantumul cheltuielilor care s-au efectuat deja la Roșia Montană. Orice decizie de acest fel este una care pune presiune pe bugetul de stat. Calculele arată că s-au efectuat cheltuieli care sunt aproximativ în jur de 1 miliard de euro. Dacă decizia este nemonetară și dacă aceasta va fi continuarea explotării trebuie să ne supunem. Ne vom supune la decizia care va fi dată de instanța internațională”, a mai adăugat Boloș.
„Dacă decizia (instanței) e nemonetară și va privi continuarea implementării (proiectului Roșia Montană), va trebui să ne supunem și acestei decizii. Să vedem care va fi decizia și apoi să găsim calea legală să o punem în aplicare”, a încheiat ministrul Finanțelor precizările pe marginea acestui subiect.
Marcel Ciolacu și legătura între Roșia Montană și USR
Premierul Marcel Ciolacu susține că scandalul cu intrarea Roșiei Montană în patrimoniul UNESCO a fost creat „ca să apară un partid politic, USR”.
Mai mult, șeful PSD afirmă că, acum, cei care au insistat cu acest demers vor trebui să explice de ce nu au ținut cont de avertismentele primite din toate direcțiile.
„Vreți să știți cu Roșia Montană? De ce a apărut Roșia Montană? Ca să apară un partid politic. Uniți Salvăm Roșia Montană. Acea manifestare «Uniți Salvăm Roșia Montană», într-o lună de zile s-a transformat în Piața Victoriei în «Uniți Salvăm România», în USR, unde era lider domnul Cioloș.
Domnul Cioloș, când Sorin Grindeanu depunea jurământul la Cotroceni, de prim-ministru, toată lumea aștepta ca domnul Cioloș să plece acasă. Nu! Domnul Cioloș făcea ședință cu ministrul Culturii și trimitea Roșia Montană să intre în UNESCO. Este clar că a fost ceva la mijloc. Să vină să dea explicații!”, a replicat Marcel Ciolacu.
Premierul explică de unde vor fi luați banii pentru despăgubiri
Întrebat cum va acoperi România un gol de miliarde de euro dacă pierde procesul de la Tribunalul de Arbitraj al Centrului pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile, Ciolacu a amintit de banii cheltuiți în perioada pandemiei Covid-19.
„În primul rând miliardul din vaccinuri… Am discutat și în Coaliție, și cu ministrul de Finanțe, să vedem! Mă întorc: asta au făcut când au fost (n.r. – la conducerea țării)! Oamenii sunt niște amatori. Cum să cumperi vaccinuri pe care nu le-am fi folosit niciodată nici dacă ne vaccinam fiecare de 10 ori?! E ceva ilogic. E ceva… undeva e o suspiciune!
(…) Să așteptăm decizia. Pe mine mă interesează banii, să nu plătim aceste sume. Să vedem decizia și vom vedea. Vom avea din nou negocieri cu Comisia (n.r. – în cazul în care România va fi obligată la despăgubiri), sub nicio formă nu trebuie să venim cu taxe pentru că nu vii cu taxe într-un moment în care începi o creștere economică, fiindcă atunci scufunzi economia, cum s-a întâmplat cu decizia cu tăierea cu 25%.
Nimeni nu va face. Ar fi o greșeală economică să facem acest lucru. Se vor negocia aceste lucruri”.
Despăgubiri uriașe cerute
Zona Roşia Montană a intrat în patrimoniul UNESCO în vara anului 2021, „recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului, cât şi necesitatea luării de măsuri urgente de protecţie”.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, valoarea actualizată a despăgubirilor solicitate ar putea ajunge „la un prag maximal de 6,7 miliarde de dolari”.
Reamintim că firma canadiană Gabriel Resources a reclamat faptul că i-a fost expropriată investiția din România prin mai multe decizii succesive luate de autoritățile de la București. Gabriel Resources acuză inclusiv politizarea procedurii de autorizare a proiectului minier Roșia Montană.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
