România are 1,3 milioane de bugetari în instituțiile statului, dar mare parte dintre aceștia lucrează în instituții fundamentale. Reducerea numărului de bugetari este, deseori, o discuție care se referă la instituțiile politice, pentru că în spitale, școli sau poliție avem un uriaș deficit de personal. România este împărțită în două: între instituțiile politice supradimensionate și instituții fundamentale care se confruntă cu o lipsă de personal.
Reforma lui Bolojan la Senat
Ilie Bolojan, președintele PNL și președintele Senatului, a început un val de concedieri la Senat, deoarece consideră că sunt prea mulți angajați care nu își merită funcția. Aproape 200 de angajați din Senat ar urma să-și piardă locurile de muncă, iar această decizie a trezit unele nemulțumiri în coaliția de guvernare. Ilie Bolojan este celebru pentru astfel de reduceri de personal pe care le-a făcut și la Primăria Oradea, și la Consiliul Județean Bihor.
Sorin Grindeanu, prim-vicepreședinte PSD și ministrul transporturilor, l-a criticat discret pe Bolojan pentru aceste concedieri.
„E şi în postura să aibă multe informaţii, având în vedere că, în ultimii 10 ani, cine a condus Senatul a fost de la PNL. Şi atunci probabil că ştia foarte bine câţi angajaţi sunt în plus. I-o fi spus domnul Ciucă înainte. Sunt convins că a făcut o analiză, nu la număr, că nu aşa se fac analizele, ci la ce lucrează oamenii şi dacă, şi sunt convins că lucrul ăsta l-a făcut, dacă taie frunze la câini, foarte bine că fac această reducere”, a declarat Grindeanu.
Kelemen Hunor, liderul UDMR, a precizat că reducerile de personal ar trebui făcute în baza unei analize, pentru că multe instituții politice sunt supradimensionate.
„Nu poți să faci din pix, dar acest lucru trebuie discutat cu fiecare angajat, în fiecare instituție, fiindcă, da, sunt consilii județene care lucrează cu 60 – 65 de oameni, sunt alte consilii județene unde sunt peste 100 de angajați, chiar mult peste 100 sau sunt direcții în ministere aproape similare și cu responsabilități foarte asemănătoare unde într-un minister sunt 50, 40 de oameni într-o anumită direcție, în ministerul celălalt sunt 10-12 oameni”, a explicat liderul UDMR.
Cazul Bihor: Bolojan a concediat jumătate dintre angajații CJ
Ilie Bolojan a devenit președintele Consiliului Județean Bihor în 2020, iar una dintre principalele sale măsuri a fost aceea de a reduce personalul. Liberalul a concediat 86 de persoane și au mai rămas pe funcții alte 88. CJ Bihor are cel mai mic număr de angajați.
Consiliul Județean Bihor și instituțiile din subordine sa ar putea avea, potrivit legii, 626 de angajați, dar în timpul lui Bolojan a ajuns la doar 340. Numărul maxim de angajați în consiliile județene este stabilit în funcție de numărul cetățenilor din județul respectiv.
Spre exemplu, CJ Brașov are 217 persoane doar în aparatul de specialitate, adică personalul din consiliul, fără personalul din instituțiile din subordinea CJ. Consiliul Județean Dolj are în total 228 de angajați, cei mai mulți fiind pe funcții publice de execuție. Consiliul Județean Cluj, controlat de colegii liberali ai lui Ilie Bolojan, are 308 angajați doar în aparatul de specialitate. Județul Tulcea, cu o populație de aproape 200.000 de locuitori (cel mai mic județ), are un consiliu județean cu 157 de angajați. CJ Ialomița, un județ cu doar 250.000 de locuitori, are 149 de angajați.
Reducerea numărului de funcționari din instituțiile politice s-ar putea face și printr-o reorganizare teritorială, dacă micile sate și comune ar fi comasate sau preluate de orașele din apropierea lor. Coaliția de guvernare și-a asumat o reorganizare teritorială, iar aceasta ar trebui să ducă la reducerea numărului de funcționari și consilieri.
Un alt factor care va contribui la reducerea numărului de bugetari este digitalizarea. Dacă tot mai multe servicii vor fi digitalizate, atunci instituția poate renunța la o parte din angajații săi. Un prim pas pe care ar trebui să-l facă toate instituțiile statului e să-și digitalizeze plățile și să nu mai țină ghișee sau casierii care să accepte plăți în numerar, într-un secol în care avem bănci digitale, Bitcoin și alte servicii bancare online sau cu cardul.
Deficit de medici, profesori și polițiști
În timp ce instituțiile politice sunt supradimensionate, România are un deficit de personal în instituții fundamentale pentru societate. Această lipsă de personal din instituții importante poate pune în pericol viața cetățenilor.
Spitalele de stat din România au nevoie de 8.600 de medici și 14.525 de asistenți medicali pentru a putea funcționa la capacitatea lor maximă. Lipsa de personal medical pune în pericol viața cetățenilor, deoarece mulți riscă să moară sau să dezvolte alte boli grave dacă nu primesc tratamentul de care au nevoie. România are un total de 65.000 de medici, iar jumătate dintre aceștia sunt concentrați în orașele universitare. Mediul rural și micile orașe suferă cel mai mult din cauza lipsei de medici și asistenți medicali.
Structurile din Ministerul Afacerilor Interne au un deficit de personal de 36.392. Cea mai afectată instituție este Poliția Română, care are nevoie de 13.403 angajați pentru a putea funcționa la capacitate maximă. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență are și el un deficit de 8.777 de funcții, Poliția de Frontieră 3.056 funcții, Jandarmeria 6.075 funcții.
Situație foarte gravă și în sistemul de învățământ, unde deficitul ajunge la 11.000 de funcții. În fiecare an, școlile și liceele din România sunt nevoite să apeleze la 11.000 de suplinitori pentru a putea continua cursurile. Lipsa de profesori se observă cel mai bine în mediul rural, unde școlile nu reușesc să atragă profesori titulari și specializați.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
