România, campioana Europei la fentarea taxelor și impozitelor. Cât este deficitul care afectează economia

România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește colectarea taxelor și impozitelor raportate la PIB, cu o pondere de 27% în PIB în 2023, arată datele Eurostat. Deși în ultimii ani s-au făcut unele progrese în ceea ce privește reducerea evaziunii fiscale și implementarea unor măsuri de digitalizare, țara noastră continuă să se confrunte cu o serie de provocări care împiedică o colectare eficientă a veniturilor fiscale.

Potrivit unui raport Eurostat, România este una dintre țările cu cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană, alături de Irlanda, care beneficiază de un statut special, similar paradisurilor fiscale.

În timp ce media Uniunii Europene se situează la 40% din PIB, România înregistrează doar 27%, fiind la mare distanță de alte state membre din centrul și estul Europei, cum ar fi Polonia (34%), Ungaria (35%) sau Bulgaria (31%).

Un decalaj în creștere

În comparație cu anii anteriori, România a înregistrat o scădere a ponderii taxelor în PIB, de la 27,5% în 2022 la 27% în 2023. Aceasta reflectă o tendință îngrijorătoare de scădere continuă a veniturilor fiscale, o problemă care este agravată de o rată ridicată a evaziunii fiscale.

Potrivit unor estimări, România pierde aproximativ 8-10% din PIB anual din cauza acestei practici ilegale (n.r evaziune fiscală), ceea ce echivalează cu sume uriașe, echivalentul bugetelor anuale pentru domenii esențiale precum educația, sănătatea și agricultura.

Rata totală a taxelor în raport cu PIB-ul, adică suma taxelor și contribuțiilor sociale nete ca procent din produsul intern brut (PIB), a fost de 40,0% în UE în 2023, o scădere față de 2022 (40,7%). În zona euro, rata taxelor în raport cu PIB-ul a scăzut, de asemenea, de la 41,4% în 2022 la 40,6% în 2023.

Către un sistem fiscal mai echilibrat?

Economistul Cristian Socol subliniază faptul că România se află într-o situație economică delicată, în care veniturile fiscale nu reușesc să susțină o infrastructură publică adecvată.

Mulți oameni din mediul de afaceri din România suferă de ipocrizie și transmit prin media acest lucru. ‘Am plătit impozite și taxe și Statul nu ne-a dat’. Nu îmi imaginez vreun moment că ei nu conștientizează că România nu poate trăi ca paradis fiscal cu servicii publice ca-n Vest. O țară ca afară nu poate fi construită fără venituri normale la buget”, afirmă Cristian Socol.

În continuare, România se confruntă cu una dintre cele mai mari rate de evaziune fiscală din UE și un deficit semnificativ de colectare a TVA-ului.

Conform unui raport Deloitte, țara noastră înregistrează un deficit de colectare la TVA de 35,7%, ceea ce reprezintă aproximativ 7,42 miliarde de euro. Aceasta reflectă atât lacunele din sistemul fiscal, cât și dificultățile autorităților de a implementa măsuri eficiente de colectare a veniturilor.

Cotele de impozitare în România: O povară pentru consumatori

Un alt aspect al sistemului fiscal din România este structura sa dezechilibrată. Taxele pe consum reprezintă aproximativ 37% din totalul taxelor colectate în România, cu 10 puncte procentuale mai mult decât media Uniunii Europene.

În schimb, taxele pe muncă reprezintă 51% din veniturile fiscale ale UE, în timp ce România aplică o cotă unică de impozitare, ceea ce contribuie la inegalitățile sociale și la o distribuire inechitabilă a poverii fiscale între persoanele cu venituri mici și cele cu venituri mari.

În mod similar, taxele pe capital sunt mult mai scăzute în România (20%) comparativ cu media europeană (22%), ceea ce afectează și capacitatea statului de a atrage investiții din sectorul de capital, se arată într-o comparație realizată de Friedrich Ebert Stiftung.

Ce recomandă experții?

Pentru ca România să poată susține investițiile în infrastructură, educație, sănătate și protecție socială, experții recomandă un nivel mai ridicat al veniturilor fiscale, în jur de 30-35% din PIB.

Banca Mondială subliniază necesitatea de a elimina anumite scutiri fiscale și de a îmbunătăți colectarea taxelor. Aceste măsuri ar putea asigura resursele financiare necesare pentru dezvoltarea durabilă a statului, fără a pune o presiune prea mare asupra contribuabililor.

Totodată, acest obiectiv nu presupune neapărat creșterea cotelor de impozitare, ci îmbunătățirea eficienței colectării și reducerea evaziunii fiscale. Implementarea unor soluții de digitalizare și simplificarea procedurilor fiscale ar putea contribui decisiv la acest proces.

Exemple din Europa de Est

Comparativ cu România, alte state din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Polonia, Ungaria și Bulgaria, au reușit să ajungă la o colectare a taxelor de peste 30% din PIB, ceea ce le permite să finanțeze programe sociale și investiții publice adecvate.

De exemplu, Polonia a ajuns la 34% din PIB în ceea ce privește taxele colectate, în timp ce Ungaria a atins 35%, iar Bulgaria se află la 31%.

În schimb, România rămâne un exemplu negativ în ceea ce privește deficitul de colectare a veniturilor fiscale și depinde într-o mare măsură de împrumuturi externe pentru a acoperi deficitul bugetar.

Impactul scăzut al taxelor asupra serviciilor publice

Un alt efect al nivelului scăzut al veniturilor fiscale este impactul asupra serviciilor publice. În România, cheltuielile pentru sănătate, educație și infrastructură sunt mult sub media UE, iar calitatea acestora este adesea insuficientă.

De exemplu, nivelul redus al veniturilor fiscale la bugetele publice poate duce la o slabă capacitate de finanțare a serviciilor publice, cum ar fi sănătatea, educația, infrastructura și protecția socială și, în același timp, contribuie la dependența autorităților statului de împrumuturi pentru acoperirea deficitului bugetar, arată o analiză a Friedrich Ebert Stiftung

Ce trebuie făcut pentru a remedia situația?

România se află într-o situație fiscală dificilă, cu venituri fiscale mult sub media europeană și cu un sistem de colectare ineficient. Experții sugerează că pentru ca țara să poată susține dezvoltarea infrastructurii și să ofere servicii publice adecvate cetățenilor săi, trebuie să se facă un efort susținut pentru a crește veniturile fiscale la 30-35% din PIB.

Aceasta ar însemna o reformă fiscală semnificativă, care să includă o mai bună colectare a taxelor, reducerea evaziunii fiscale și o mai bună gestionare a resurselor publice. În acest fel, România ar putea ajunge la un nivel de trai mai apropiat de cel al altor state din Uniunea Europeană și ar putea asigura o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.

Citește mai mult AICI

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News