România se confruntă cu o explozie a prețurilor pentru alimente, iar premierul Ilie Bolojan vrea să nu mai prelungească plafonarea la anumite produse alimentare. Această decizie a provocat deja un scandal în coaliția de guvernare, pentru că PSD nu este dispus să renunțe la plafonare. România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și în ultimii ani a înregistrat mari creșteri de prețuri, ajungând în situația în care românii plătesc mai mult decât italienii și spaniolii pentru aceleași produse.
Alimente mai scumpe decât în Italia și Spania
Prețurile pentru alimente îi sperie pe români, iar situația din supermarketuri arată că plătesc mai mult decât italienii și spaniolii pentru aceleași alimente, și nu sunt departe de francezi și germani, în condițiile în care salariile din România sunt cu mult în urma altor state UE.
În București, 1 litru de lapte bun începe de la 6,10 de lei (1,22 euro/litru) și poate ajunge chiar și la 20 de lei. În supermarketurile din Spania, 1 litru de lapte începe de la 0,88 euro și de obicei oscilează între 1 euro/litru și 1,3 euro/litru.
Italienii au un preț mai mare decât spaniolii, dar mai mic decât românii. În supermarketurile din Italia, un litru de lapte este 1,19 euro/litru, adică sub 1,22 euro/litru cât plătesc bucureștenii. În medie, prețul unui lapte mai bun în Italia este în jur de 1,5 euro/litru, în timp ce în București ajunge la 2 euro/litru.
Românii sunt dezavantajați și când e vorba de ouă de găină. Un bucureștean plătește 11,10 lei (2,22 euro) pentru 10 ouă, este cel mai mic preț afișat de un celebru supermarket. Adică un preț de 0,22 euro/ou. Un italian scoate din buzunar 2,19 euro pentru 10 ouă, dar există și o soluție mai ieftină de 2,99 euro pentru 18 ouă, ceea ce înseamnă un preț de 0,17 euro pentru fiecare ou, mult mai puțin decât în București. În Spania, o cutie cu 12 ouă are un preț de 2,60 de euro, adică 0,21 euro pentru fiecare ou, din nou mai mic decât în București.
Uleiul de floarea soarelui este produs în România, însă prețul lui rămâne unul foarte mare, în timp ce alte state îl importă pentru că îl folosesc foarte puțin. Bucureștenii sunt avantajați la acest capitol, însă diferența nu este una foarte mare. În supermarketurile din România, prețul uleiului începe de la 8 lei/litru. În Spania începe de la 1,8 euro/litru (9 lei), iar în Italia este 1,99 euro/litru (10 lei). Dar când e vorba de ulei de măsline, Spania și Italia au un avantaj foarte mare. În București, un ulei de măsline Pietro Coricelli la jumătate de litru este 41,49 lei (8,29 euro/500 ml). Un italian cu 8,98 de euro își cumpără 1 litru de ulei de măsline, de la același producător, adică de două ori mai mult pentru aceeași sumă de bani. Uleiul de măsline este considerat un lux în România.
Românii, pe primul loc în UE cu cheltuielile pentru alimente
În fiecare an, prețurile pentru alimente au continuat să crească în România, iar inflația tot mai mare va mări și mai mult prețurile. În 2023, un kilogram de ceafă de porc fără os, de la Gusturi românești, era 33,99 lei. În 2025, prețul a ajuns la 36,69 lei/kg, o creștere de 3 lei care se simte în buzunarele cetățenilor. Un iaurt Muller la 500 mg, cu fructe, era 9,69 lei în 2023. În doar 2 ani, prețul a ajuns la 10,79 lei.
Cetățenii din România sunt nevoiți ca în fiecare lună să aloce 24,8% din salariu pentru mâncare și băuturi non-alcoolice, arată statistica UE pentru anul 2021. Este cel mai mare procent înregistrat în Uniunea Europeană, cu mult peste țări precum Germania, Franța sau Italia, care au salarii mult mai mari. Un sfert din salariul unui muncitor din România se duce în fiecare lună pe alimente și băuturi non-alcoolice. În 2023, Guvernul României nu a mai comunicat datele către UE și nu putem face o comparație.
Plafonarea, utilă sau doar slogan electoral?
Guvernul a plafonat prețul pentru 17 categorii de produse alimentare și pentru cele cu gramaj mai mic. Dar de la 1 august 2025, TVA-ul pentru alimente a crescut de la 9% la 11%, astfel că plafonarea nu mai funcționează și prețurile oricum au fost mărite.
Premierul Ilie Bolojan ar vrea să elimine complet această plafonare de la 1 octombrie. Pe măsură ce inflația a ajuns la 10% și TVA-ul a fost mărit, plafonarea nu mai are niciun efect asupra prețurilor. Așa-zisa plafonare a devenit doar slogan electoral folosit de PSD pentru a încerca să recupereze câteva voturi.
„Prelungirea plafonării ține prețurile jos pentru cetățeni – încetarea plafonării duce prețurile sus, pentru profitul marilor retaileri. Ce vă împiedică să vă decideți, domnule Bolojan? Poate că miza e în altă parte. Amânarea deciziei poate întrerupe plafonarea de la 1 octombrie, ceea ce va permite comercianților să practice adaosuri cu mult peste plafonul actual de 20%”, a spus Marius Budăi, fost ministru PSD.
Niciun studiu nu arată că această formulă de plafonare a funcționat, dar prețurile din magazine ne demonstrează că plafonarea nu a blocat creșterile. Eliminarea plafonării ar arăta prețurile reale de pe piață, iar în cazul în care românii le vor considera prea mari, atunci vor cumpăra mai puțin. Dacă va scădea consumul, inflația se va reduce și magazinele vor fi constrânse să reducă prețurile.
Românii plătesc mai mult, supermarketurile câștigă miliarde
În timp ce românii plătesc tot mai mult pentru alimente, supermarketurile străine devin tot mai bogate cu profitul câștigat în țara noastră. Piața din România este dominată de supermarketuri străine, ceea ce reprezintă un mare dezavantaj. În condițiile în care supermarketurile străine dețin monopolul pe piață, pot influența prețurile pentru cetățeni și companii. În lipsă de alternative, românii sunt constrânși să accepte prețurile foarte mari.
Supermarketurile Lidl au avut un profit de 1,2 miliarde de lei. Kaufland a declarat un profit net de 1,15 miliarde de lei, anul trecut. Mega Image SRL a avut un profit de 211 milioane de lei, în 2024. Penny România a ajuns la un profit net de 224 de milioane de lei.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
