Explozia devastatoare din Rahova readuce în prim-plan o problemă veche și ignorată: siguranța rețelelor de gaze din România. Fostul judecător Cristi Danileț a publicat pe blogul personal o amplă analiză în care trece în revistă principalele cazuri de deflagrații produse în ultimele trei decenii din cauza conductelor fisurate sau corodate, arătând că tragediile urmează același tipar, iar companiile de distribuție continuă să ignore obligațiile legale de modernizare.
Avertismentul venit dintr-o sală de judecată: „România stă pe o bombă”
Danileț povestește că, în 2010, a judecat cazul exploziei de la Zalău – un bloc distrus complet, mai multe victime și zeci de familii rămase fără locuințe. În timpul procesului, unul dintre inculpați, un director al companiei de gaze, i-a spus: „România stă pe o bombă”.
„Îmi amintesc acum de ce a spus asta”, scrie fostul magistrat. „Companiile de distribuție a gazelor, potrivit contractelor de privatizare, erau obligate să înlocuiască anual mii de kilometri de conducte. Pentru că nu sunt bani, aceste lucrări nu se fac, se repară doar punctual, atunci când sunt reclamații. Se peticește, dar nu se previne.”
Un tipar care se repetă: de la București la Zalău, Bacău sau Iași
Într-o postare documentată, Danileț trece în revistă 20 de cazuri de explozii provocate de scurgeri de gaze din rețeaua publică, începând cu anul 1998 și până la tragedia din Rahova, din octombrie 2025.
Lista include deflagrațiile din Tei, Dacia, Reșița, Ploiești, Călărași, Craiova, Zalău, Bacău, Iași și multe altele – toate având același tipar: fisuri în conducte, reclamații ignorate și intervenții întârziate.
În multe cazuri, locatarii sesizaseră mirosul de gaz cu ore sau chiar zile înainte de explozie, însă dispeceratele fie nu au tratat apelurile cu seriozitate, fie echipele trimise „nu au constatat nimic în neregulă”.
Explozia din Rahova, o nouă tragedie pe lista neagră
Cea mai recentă deflagrație, produsă pe Calea Rahovei din București, a dus la doi morți, 13 răniți și zeci de apartamente distruse. Structura blocului a fost atât de afectată încât autoritățile au decis demolarea completă a imobilului.
„Și de această dată, locatarii reclamaseră miros de gaz cu o zi înainte. O echipă a venit, a închis alimentarea, dar problema nu a fost rezolvată”, scrie Danileț.
Cauze sistemice: conducte vechi, verificări formale, lipsă de responsabilitate
Fostul judecător explică și mecanismul tehnic al tragediilor:
-
o concentrație de 9,5% gaz metan în aer este suficientă pentru o explozie;
-
gazul nu are miros dacă nu e suficient mercaptan adăugat;
-
multe conducte stradale sunt îngropate fără protecție, iar vibrațiile traficului le fisurează;
-
verificările se fac rar, iar „răsuflătorile” din asfalt – esențiale pentru ventilare – sunt deseori astupate.
„Dispeceratele tratează cu superficialitate sesizările, iar unele nici nu există în orașele mici”, spune Danileț, subliniind că neglijența sistemică a devenit un risc colectiv.
De ce se repetă tragediile
Analiza sa arată că, deși fiecare explozie a fost urmată de anchete și condamnări, pedepsele au fost blânde: închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă, vătămare și distrugere.
„Fără răspundere reală și fără investiții în infrastructură, aceste tragedii se vor repeta”, avertizează Danileț. „Statul știe de zeci de ani că rețelele sunt depășite tehnic, dar amânările succesive și lipsa de fonduri ne-au adus aici.”
Concluzie: o infrastructură îmbătrânită, un pericol latent
Cazurile documentate de fostul magistrat confirmă un adevăr dureros: România trăiește pe o infrastructură de gaze îmbătrânită și insuficient supravegheată.
Deși autoritățile au mai introdus, în urma unor tragedii anterioare, reguli mai stricte de control și obligații pentru companiile de distribuție, aplicarea lor rămâne deficitară.
„România este literalmente așezată pe o bombă”, conchide Cristi Danileț. „Fiecare conductă veche și netestată este o potențială tragedie. Dacă nu vom investi acum în siguranță, vom plăti din nou cu vieți omenești.”
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
