Ameninţarea unei revolte interne în cadrul Comisiei Europene a determinat-o pe preşedinta acesteia, Ursula von der Leyen, să cedeze şi să promită mai mulţi bani regiunilor sărace decât intenţiona iniţial, atunci când va prezenta, miercuri, planul său pentru bugetul UE pe următorii şapte ani, scrie Politico.
Potrivit unui document consultat de publicația citată, Ursula von der Leyen a făcut o serie de concesii de ultim moment în încercarea de a calma două persoane din echipa sa aflate la capete opuse ale spectrului politic: Raffaele Fitto, din dreapta italiană, şi Roxana Mînzatu, socialistă din România. Mînzatu este comisara europeană responsabilă de drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.
Schimbarea de poziţie a lui Von der Leyen este un semn al echilibrului delicat pe care trebuie să îl menţină pentru a ţine sub control vocile concurente din cadrul Comisiei, prezentând în acelaşi timp un plan de cheltuieli care să fie acceptabil pentru Parlamentul European, din ce în ce mai indisciplinat, şi pentru cele 27 de guverne naţionale, care trebuie să aprobe bugetul înainte de sfârşitul anului 2027, notează Politico, citată de News.ro.
Măsura – care ar permite Comisiei să continue să aloce o mare parte din fondurile sale zonelor mai sărace din Europa începând din 2028 – este considerată suficientă pentru a asigura sprijinul politic al celor 27 de comisari ai UE, au declarat doi oficiali ai UE pentru Politico.
„Dimensiunea regională nu este complet pierdută” din proiectul de buget, a declarat un oficial al UE citat sub condiţia anonimatului.
Decizia lui Von der Leyen reprezintă un pas înapoi faţă de planul său iniţial de a spori semnificativ puterea guvernelor centrale în gestionarea fondurilor regionale ale UE, care în prezent se ridică la 400 de miliarde de euro şi reprezintă o treime din cheltuielile totale ale blocului comunitar.
Ideea era că acordarea de competenţe sporite capitalelor naţionale ar fi constituit un stimulent pentru finalizarea reformelor şi reducerea birocraţiei. Cu toate acestea, criticii au afirmat că acest lucru n-ar fi făcut decât să adâncească disparităţile existente în cadrul fiecărei ţări, marginalizând regiunile din acest proces.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
