Efectele secetei sunt tot mai prezente, în România. Fenomenul este considerat de către specialiști una dintre cele mai mari amenințări de mediu la nivel global. Agricultura suferă cel mai mult.
Din cauza secetei, pierderile în agricultură sunt aproape totale, iar fermierii cer sprijin din partea autorităților. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, spune că vor fi plătite despăgubirile încă din această toamnă, pentru ca fermierii să poată semăna noi culturi. Ministrul promite chiar măsuri pe termen lung.
Întâlnirea de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de marți, 20.08 a.c. dintre reprezentanții fermierilor și ministrul Florin Barbu a avut pe ordinea de zi, seceta și măsurile care se iau pentru a ajută agricultorii.
Prezentă la întâlnire, Cristina Cionga, director adjunct al Forumului APPR (Asociația Producătorilor de Porumb) a relatat, pentru PS News, care au fost cele mai fierbinți teme ale fermierilor și cum ar putea ministrul Agriculturii să le rezolve.
„Despăgubirile pentru cele peste 2 milioane de hectare distruse de secetă, la care suma de hectar anunțată pentru dauna de 100% este de 200 euro (bani de la la bugetul național) din octombrie da, din octombrie, din octombrie. Unele organizații au propus ca acolo unde nu a fost lăsată suprafața martor de 5% (sau a fost distrusă de animale sau la culturile de de toamnă nu a fost lăsată) a fost propusă soluția unei declarații pe proprie răspundere coroborată cu date din contabilitatea fermei. Ministrul a explicat că ar fi o soluție care ar necesita un timp mai îndelungat și atunci nu s-ar putea face plata despăgubirilor în octombrie, deci nu a fost acceptată.
Importantă inițiativă legislativă pentru fermieri
Cristina Cionaga explică inițiativa legislativă privind un sistem de gestionare a riscurilor agricole.
„Este vorba despre acel full sistem cum îi spunem, pentru riscuri majore, respectiv secetă. Domnul ministru a vorbit și despre o inițiativă legislativă care ar urma să apară foarte curând în consultare publică privind un sistem de gestionare a riscurilor agricole. Așteptăm cu foarte mare interes să vedem cum va fi gestionat, cum va fi făcut transferul riscurilor, dar în orice caz, este vorba de o propunere a ministerului de încheierea unei asigurări pentru 7 milioane de hectare, cu o sumă asigurată de 3.000 lei la hectar.
Iar prima pentru această asigurare ar urma să fie plătită de Guvernul României. Deci este vorba de 3% din plățile directe reținute deja de la toți beneficiarii de plăți directe APIA, la care se va adăuga o sumă consistentă de la bugetul de stat. Vorbim despre circa 500 de milioane lei”.
La inițiativa legislativă se lucrează. A fost discutată cu ASF-ul, a fost discutată cu băncile, cu asiguratorii cu capital public. Probabil că vor fi și martori privați implicați. În orice caz, a fost deja discutată și urmează, într-oa doua fază, să fie dezbătută cu organizațiile profesionale, într-un grup de lucru pe care ministerul l-a anunțat de mai mult timp. Este bine că s-a cristalizat o idee, o soluție și că au fost identificate și niște disponibilități bugetare pentru acest scop”.
Porumbul este foarte afectat, la nivelul întregii Românii…mult mai puțin în Vest decât în Est și în Sud. „Dar nici acolo producțiile nu vor fi la nivelul celor din anii precedenți” spune Cristina Cionga, adăugând:
„Ministerul nu ne-a dat până în prezent o evaluare (comisiile de evaluare a pagubelor, sunt în teren în acest moment), dar la nivelul organizației noastre (APPR) și din datele centralizate de noi credem că producția totală nu va depăși 7 milioane de tone. În cazul optimist. USDA estimează la 8,5 milioane tone”.
„La porumb, anul trecut am avut 8,5 milioane tone. Anul ăsta e posibil să fie sub șapte, pentru că ne-am trezit pe locul trei ca producție la nivel european, de unde știam că suntem locul doi, după Franța. În mod tradițional, anul trecut, am fost depășiți de Polonia. Noi am avut, cultivate cu porumb boabe, 2,373 milioane hectare”.
De ce, anul acesta, seceta a distrus aproape întreagă suprafață de porumb? Detalii tehnice
„Anul acesta seceta s-a instalat exact în perioada critică, în iunie, iar atunci este mătăsirea la porumb. Au fost acele temperaturi foarte mari, deci polenizarea nu a putut să aibă loc. În iulie și august, când de obicei este umplerea bobului, a continuat acest val de căldură care a dus în unele locuri la producții de chiar sub 100kg la hectar și avem exemple concrete,de la noi din organizație. În zonele neirigate și neirigabile producțiile au fost atât de dramatice (sub 100kg la hectar) încât nu se poate recolta nimic. Se intră cu combina doar pentru a îndepărta tulpinile plantelor de și a elibera suprafața”, spune Cionga.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News