Suplimentarea debitelor de apă din județele afectate grav de seceta pedologică este măsura pe care MADR a luat-o, pentru a salva o parte din culturile din aceste regiuni, daca se mai poate salva, ceva. Specialiștii hidrologi spun că, nu se va putea evacua un volum de apă, mai mare decât cel de astăzi. „Suntem la limita de a intra în regim de exploatare de ape mici. Asta implică automat, anumite restricții unde, principalul factor va fi, asigurarea cu apă a populației”.
Aproape 2 milioane de hectare de porumb şi floarea-soarelui sunt afectate de secetă. Din păcate, anul acesta s-a însămânțat o suprafață mai mică decât în trecut, vorbim de aproximativ 3,5 hectare. Nici culturile de toamnă, grâu și rapiță nu au făcut față secetei, aproape 100.000 ha fiind afectate de lipsa precipitațiilor.
Inginerul Gabriel Costel Rauliuc, copreşedinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale, a vorbit, pentru PS News, despre situația reală a debitelor de apă de la Stânca-Costești, Prut, punctând că suntem la limita de a trece la regimul de exploatare a apelor mici. Acest lucru înseamnă, pur și simplu: asigurarea apei populației ca măsură zero.
„Conform regulamentului de exploatare, actualmente evacuăm aproximativ 44m³ naval, în contextul în care, din amonte, primim undeva la 30 32m³ de apă. Vorbim despre acumularea Stânca-Costești de pe râul Prut, care este exploatat în colaborare cu Republica Moldova.
În cazul în care, prognoza hidrologică nu este prea strălucită, ca să ne așteptăm la precipitații pentru a asigura un volum de apă în acumulare pentru o perioadă mai lungă de timp. Deocamdată avem, undeva la un coeficient de 0, 70% coeficient de umplere, în condițiile în care ne așteptăm ca seceta să-și pună în continuare amprenta destul de puternic asupra noastră.
Mărirea debitului se poate face în funcție de precipitații și de volumul de apă care intră în acumulare
Deja, acum, suntem la limita de a intra în regim de exploatare de ape mici. Asta implică automat, anumite restricții. Principalul factor în cazul acesta este asigurarea cu apă a populației.
Astăzi, exploatăm în regim de ape medii, dar ne apropiem, conform prognozei, să intrăm în regim de exploatare de ape mici. Și în momentul de față, noi nu putem evacua un volum de apă mai mare decât cel de astăzi.
Dar, nu s-a întâmplat că să fie pusă populația în pericol, să nu aibă alimentare cu apă. Din istoria acumulării nu s-a întâmplat așa ceva”, spune, Gabriel Costel Rauliuc.
Suplimentarea debitelor de apă din județele Buzău, Prahova si Vaslui
Ministerul Agriculturii a anunțat că va suplimenta debitele de apă, prelevate din acumularea complexă Stânca-Costești de pe râul Prut pentru amenajarea Albița Fălciu din județul Vaslui și din acumularea Siriu de pe râul Buzău pentru amenajarea AHC Câmpia Buzăului din județele Buzău și Prahova. Aceste intervenții vor asigura apa necesară irigării suprafețelor de teren din aceste locuri, având în vedere deficitul de apă existent în râurile interioare și instalarea secetei pedologice.
„Măsura de suplimentare a debitelor de apă din județele Buzău, Prahova si Vaslui este crucială pentru continuitatea aplicării udărilor, combaterea efectelor secetei, precum și pentru obținerea unor producții de calitate și suficiente din punct de vedere cantitativ. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), asigură activități permanente de monitorizare, precum și intervenții imediate pentru furnizarea optimă a apei necesare irigațiilor”, se arată in comunicatul MADR.
Andrei Corlan, comisar general la Garda Naţională de Mediu, a explicat, pentru PS News, principalele concluzii pe care specialiștii, cercetătorii de la Universitatea de Agronomie etc., le-au discutat, cu ocazia întâlnirii de Ziua Mondială a Mediului (5 iunie, anul acesta).
Dacă aveam culturile de pepeni, de la Dăbuleni, acum o să avem culturi de smochini la Dăbuleni
„O problemă principală, o cauză a desertificării este degradarea solului ca o consecință a schimbărilor climatice. Faptul că în sistemul de îmbunătățiri funciare și irigații din România nu s-a mai investit în ultimii 20 de ani, noi neasigurând un sistem de irigare performant, atunci solul s-a, degradat. Și avem zonele semi-deșertificate, din Oltenia, de exemplu, unde strategia este adaptarea principiilor agricole la noile condiții. Dacă aveam culturile de pepeni, de la Dăbuleni, acum o să avem culturi de smochini la Dăbuleni”, a spus, Corlan.
Luni, 15 iulie, s-a încheiat sesiunile de depunere a proiectelor pentru investiţii în irigaţii din fonduri europene. Fermierii au avut la dispoziţie 7 luni să depună proiecte pentru 750 de milioane de euro prin care să modernizeze infrastructura veche de irigaţii. Banii sunt destinaţi și înființării de sisteme noi de irigații.
Din păcate, numărul proiectelor n-a fost pe măsura aşteptărilor. Astfel, în ultima zi, au mai ramas fonduri disponibile de aproape 150 de milioane de euro.
Modificările aduse unui ordin de ministru privind metoda prin care se stabileşte gradul de afectare şi modul de calcul al despăgubirilor pentru fermieri, face ca agricultorii să primească în mod egal despăgubirile pentru secetă, în funcţie de gradul de calamitate
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
