Sindicaliştii din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu cer ministrului Diana Buzoianu consultări pe tema eficientizării activităţii instituţiei şi reducerii de cheltuieli, avertizând că un comisar trebuie să supravegheze în medie aproape 400 km² de teritoriu, mult mai mult decât media europeană. Reducerea de personal ar avea consecinţe grave asupra capacităţii instituţiei de a proteja mediul şi sănătatea cetăţenilor.
”Solicităm din nou doamnei ministru Diana Buzoianu, şi pe această cale, să discute cu noi pe tema reducerii cheltuielilor de personal şi a stării funcţionale, din teren, a activităţii comisarilor GNM. Suntem, la nivelul capacităţii GNM de a asigura resursa umană pentru inspecţie şi control, într-o situaţie extrem de dificilă. Diminuarea, deja, a veniturilor comisarilor de mediu, a angajatilor din GNM prin reducerea sporului pentru condiţii vătămătoare si eliminarea normei de hrana, au accentuat această stare”, au transmis reprezentanţii Sindicatului Naţional al Gărzii de Mediu.
Sindicaliştii afirmă că un comisar al Gărzii Naţionale de Mediu trebuie să supravegheze în medie aproape 400 km² de teritoriu.
”În multe state din vestul Europei, un inspector de mediu răspunde de 40–200 km², iar in Ungaria de 260 km2. Ceea ce înseamnă că sistemul românesc de control de mediu funcţionează cu de două până la zece ori mai puţini inspectori decât în statele europene cu care ne comparăm. În aceste condiţii, orice reducere de personal nu ar însemna eficientizare, ci slăbirea capacităţii statului de a proteja mediul şi sănătatea cetăţenilor”, avertizează sindicaliştii.
Aceştia arată că toate cele 150 de noi posturi de comisari de mediu alocate GNM, pentru ca România să îndeplinească criteriile de aderare la OECD nu sunt posturi bugetate în prezent.
Citeşte mai mult aici.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
