În plină reformă fiscală și sub presiunea reducerii cheltuielilor bugetare, statul român continuă să plătească sporuri consistente unui număr mare de angajați publici. Ne referim de data aceasta la sporul pentru confidențialitate, care se oferă inclusiv celor care nu lucrează efectiv cu informații sensibile, bani pentru discreție la locul de muncă, practic.
Gândite inițial pentru protejarea datelor sensibile, sporurile de confidențialitate au devenit, în timp, privilegii acordate pe scară largă, fără o evaluare reală a necesității sau eficienței lor.
Astfel de bonusuri ascunse continuă să apese pe buget și pe contribuabilul de rând, în lipsa unei reforme autentice.
Cine beneficiază de „spor de tăcere”
Funcționarii publici și personalul contractual din instituții precum ministere, autorități locale sau centrale ori CCR pot primi acest avantaj financiar, dacă gestionează într-o măsură semnificativă informații sensibile ori cu caracter personal.
Cât costă tăcerea la CSM
La Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), sporul pentru păstrarea confidențialității diferă în funcție de funcție, vechime și grad, valoarea acestuia variind între 656 lei și 2.394 lei. Câteva exemple relevante, potrivit ziare.com:
• Președinte: 2.023 – 2.394 lei, în funcție de vechime și grad
• Vicepreședinte: 1.958 – 2.315 lei
• Membru ales: 2.019 – 2.236 lei
• Membru de drept: 656 – 696 lei
• Secretar general: 1.463 – 1.731 lei
• Secretar general adjunct: 1.444 – 1.711 lei
• Director: 1.242 – 1.692 lei
• Director adjunct: 1.462 – 1.652 lei
Bani pentru discreție și la Justiție
La Ministerul Justiției, câteva exemple de cuantum al sporului pentru confidențialitate sunt:
• Director: 1.464 lei
• Consilier 1A: 2.828 lei
• Secretar general: 1.246 lei
• Personal de specialitate juridică asimilat potrivit Legii judecătorilor și procurorilor: 1.437 lei
Și Curtea Constituțională trebuie să tacă pentru spor
Nici CCR nu face excepție. Președinta Curții, aflată la început de mandat, primește 2.354 lei lunar ca spor, pe lângă indemnizația brută de peste 47.000 lei.
Judecătorii CCR încasează până la 2.263 lei în plus, iar personalul administrativ – între 1.400 și 1.700 lei, indiferent de atribuții.
Lipsa de diferențiere între funcțiile cu adevărat sensibile și cele strict administrative este frapantă. Fie că redactează rapoarte, conduc mașini de serviciu sau manipulează documente banale, toți beneficiază de același tip de spor.
În timp ce Guvernul anunță măsuri de raționalizare și a redus doar sporul de „condiții vătămătoare”, aceste beneficii rămân o majorare mascată a salariilor bugetarilor, scăpate de sub lupa reformei.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
