PARIS
O importantă reformă a imigrației susținută de guvernul președintelui francez Emmanuel Macron a fost respinsă. Parlamentari din întreg spectrul politic, de la centriști la cei care aparțin extremei-drepte și stânge, au votat luni în favoarea respingerii proiectului de lege.
Guvernul susține că proiectul vizează atât controlul imigrației, cât și o mai bună integrare a migranților. Stânga susține că măsurile sale sunt prea represive, în timp ce dreapta spune că versiunea prezentată în Parlament nu este suficient de dură, conform BBC.
ROMA
Un grup de organizații anti-avort din Italia a strâns 106.000 de semnături, dublu față de minimul necesar pentru un referendum, pentru a schimba legea privind avortul din această țară. Grupul, numit Pro-Vita e Famiglia, care are legături cu Statele Unite, speră să introducă două etape suplimentare înainte ca pacientele să poată beneficia de tratament. Conform cererilor grupului, medicii care operează întreruperi de sarcină ar trebui mai întâi să le permită pacientelor să vadă fătul și apoi să le pună să audă bătăile inimii acestuia. În Italia, femeile pot face avort în primele 90 de zile de sarcină, iar după aceea numai dacă sarcina reprezintă un risc de viață pentru acestea.
Din punct de vedere științific, în faza inițială a unei sarcini – când Italia permite avortul – fătul nu are bătăi ale inimii. Sunetul care este adesea confundat cu o bătaie a inimii este produs de aparatul de monitorizare cu ultrasunete folosit pentru a observa starea unei sarcini, scrie Euronews.
VIENA
În 2022, austriecii erau cei mai fericiți cetățeni din UE, potrivit unui sondaj Eurostat privind satisfacția vieții. Austriecii și-au evaluat calitatea vieții la o medie de 7,9 puncte pe o scară de la zero (foarte nemulțumit) la zece (foarte mulțumit). Polonia și România îi urmează îndeaproape, cu 7,7 puncte fiecare, în timp ce Bulgaria a obținut cel mai mic scor, cu o medie de 5,6 puncte, imediat după Germania, cu 6,5 puncte.
BUDAPESTA | BRUXELLES
Presiunile Bruxelles-ului asupra Ungariei cresc, în condițiile în care aceasta se opune deschiderii negocierilor de aderare și acordării de ajutor economic Ucrainei. Situația urmează să fie discutată cadrul unui summit important al UE din această săptămână. Anterior, premierul ungar, Viktor Orban, a cerut ca acest subiect să fie eliminat de pe ordinea de zi.
Cu zeci de miliarde de dolari în asistență militară și economică blocate de republicanii din Senatul Statelor Unite, Ucraina este disperată să își asigure asistență financiară și militară pe termen mai lung, în contextul în care conflictul de aproape doi ani cu Rusia stagnează. Într-un draft preliminar de la summit, consultat de Associated Press, liderii UE vor decide să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina. Însă Orban nu renunță. El insistă că este nevoie de o „discuție strategică”, având în vedere impasul de pe câmpul de luptă și incertitudinea privind conducerea SUA după alegerile de anul viitor.
VARȘOVIA
Parlamentul polonez l-a ales pe Donald Tusk ca nou prim-ministru. Acest lucru îi deschide calea pentru a forma un guvern de coaliție format din trei grupuri de opoziție în zilele următoare, punând capăt celor opt ani de guvernare a partidului național-conservator Lege și Justiție (PiS), scrie Notes from Poland. Tusk a primit sprijinul a 248 de deputați, în timp ce 201 s-au opus candidaturii sale, iar niciunul nu s-a abținut.
SOFIA
Parlamentarii bulgari au întocmit un proiect de lege pentru producerea de energie eoliană în Marea Neagră, în zona localității Shabla, din nord-estul țării, la nici 30 km de granița cu România, potrivit surselor bulgare, care nu dau totuși foarte multe detalii. Turbinele ar urma să fie amplasate la o distanță de 20-50 km de țărm, astfel încât să nu aibă un impact negativ asupra turismului și naturii. Legea ar trebui să fie adoptată în ianuarie 2024.
CITEȘTE ȘI Bulgaria pregătește instalarea de turbine eoliene în Marea Neagră, lângă granița cu România
TIRANA
Albania are termen până la 12 ianuarie pentru a adopta o lege care să permită diasporei să voteze la alegerile din Albania, însă susținătorii acestei măsuri spun că își pierd rapid speranța că guvernul se va ține de promisiune.
Timp de trei decenii de la sfârșitul comunismului în Albania, guvernele succesive au promis să abordeze dreptul albanezilor din diaspora de a vota în cadrul alegerilor naționale fără a fi nevoiți să se întoarcă în țară. Cu toate acestea, o astfel de măsură ar putea schimba semnificativ peisajul politic, spun analiștii, având în vedere dimensiunea uriașă a diasporei albaneze și legătura relativ mai slabă a acesteia cu principalele partide care au dominat de la începutul anilor 1990 – democrații și socialiștii aflați la guvernare în prezent, scrie Balkan Insight.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
