BERLIN
Cancelarul Olaf Scholz își apără refuzul de a trimite rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune „Taurus” în Ucraina, declarând miercuri în fața parlamentarilor germani că prudența nu este o slăbiciune, insistând în același timp că are încredere în Kiev. Germania a devenit al doilea mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina, după SUA, dar Scholz s-a opus luni de zile dorinței Ucrainei de a primi rachete germane „Taurus”. Acestea au o rază de acțiune de până la 500 de kilometri – ceea ce înseamnă că, teoretic, ar putea fi folosite împotriva unor ținte aflate la mare distanță, până pe teritoriul rusesc, conform Euronews.
De asemenea, guvernul de la Berlin a promis miercuri că va reduce drastic birocrația. Cabinetul a convenit să elaboreze o nouă lege după o campanie publică de reducere a birocrației pentru întreprinderi, municipalități și cetățeni germani.
Conform modificărilor, hotelurile nu vor mai fi obligate să înregistreze călătorii germani, semnăturile pentru unele formulare guvernamentale vor fi înlocuite cu e-mailuri și mesaje text, iar perioada în care întreprinderile trebuie să păstreze documentele contabile fiscale va fi redusă de la zece la opt ani. Potrivit Ministerului Justiției, acest lucru ar putea permite companiilor să economisească 625 de milioane de euro pe an în „costuri de spațiu, închiriere și depozitare”, precizează Deutsche Welle.
HAGA
Geert Wilders, a cărui retorică anti-islamică și anti-imigrație i-a adus o victorie uimitoare în alegerile din noiembrie, a declarat miercuri că nu are sprijinul potențialilor săi parteneri de coaliție pentru a deveni următorul prim-ministru olandez. Wilders a postat pe X, fostul Twitter, un mesaj în care a spus că „pot deveni premier doar dacă TOATE partidele din coaliție susțin acest lucru. Nu este fost cazul”, scrie The Associated Press.
Comentariul său a venit după ce presa a relatat, citând surse neidentificate, că în urma unui progres în negocierile de coaliție anunțat marți seară, liderii tuturor celor patru partide implicate în negocierile îndelungate pentru coaliție vor rămâne în parlament.
VIENA | MOSCOVA
Austria expulzează doi diplomați ruși, a anunțat miercuri ministerul său de Externe, pe fondul tensiunilor continue legate de invazia Moscovei în Ucraina, care a atras sancțiuni severe din partea guvernelor occidentale. Diplomații au acționat „într-o manieră incompatibilă cu statutul lor diplomatic”, a declarat ministerul, fără a oferi mai multe detalii, adăugând că au termen până la 19 martie pentru a părăsi țara, relatează The Local Austria.
Ambasada Rusiei la Viena s-a declarat „indignată” de decizia „pur politică” a Austriei, adăugând că nu i-a fost „prezentată nici cea mai mică dovadă”. „Un răspuns decisiv din partea Moscovei nu poate fi pus la îndoială”, a declarat aceasta pe Telegram, acuzând Viena pentru „degradarea în continuare a relațiilor bilaterale”.
VARȘOVIA
Primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, și ministrul polonez al Apărării, Władyszław Kosiniuk-Kamysz, au anunțat un program de 117 milioane de zloți (27 de milioane de euro) pentru îmbunătățirea gradului de pregătire a capitalei pentru situații de urgență, inclusiv un sistem mai bun de adăposturi. Planurile Varșoviei fac parte dintr-un program amplu anunțat recent de Ministerul Apărării pentru a extinde cooperarea în domeniul securității cu autoritățile locale. Acesta vine după ce, anul trecut, un studiu a constatat deficiențe în ceea ce privește numărul și gradul de pregătire a adăposturilor de urgență, conform Notes from Poland.
SOFIA
Documente scurse din e-mailurile unor politicieni ruși arată că guvernul de la Kremlin, prin intermediul unor companii rusești și belaruse, a deținut controlul deplin asupra construcției gazoductului Turkish Stream prin Bulgaria în perioada 2019-2021, în ciuda afirmațiilor premierului de atunci, Boyko Borissov, potrivit cărora proiectul se afla sub controlul guvernului bulgar, relatează Euractiv. Gazoductul, care trece prin Bulgaria, transportă gaz rusesc către Serbia și Ungaria. După cum a relatat anterior Euractiv, Turkish Stream va rămâne singura conductă care va transporta gaze rusești către UE de la începutul anului 2025.
PODGORICA
Un cutremur de intensitate moderată a zguduit Muntenegru și țările vecine joi dimineață, dar nu au fost raportate victime sau pagube grave. Cutremurul cu magnitudinea 5,4 a lovit o zonă de frontieră nelocuită dintre Muntenegru și Bosnia-Herțegovina, a anunțat Institutul Geologic.
Milena Tomanović de la Institutul de Hidrologie și Seismologie din Muntenegru a declarat reporterilor că acesta a fost urmat de 30 de cutremure mai mici. Cutremurul a fost resimțit până în capitala Serbiei, Belgrad. În orașul Bileca din sud-estul Bosniei, autoritățile au închis școlile ca măsură de precauție și pentru a evalua posibilele pagube în zonă, potrivit The Associated Press.
CHIȘINĂU
Un oficial de rang înalt din R. Moldova a declarat miercuri că Moscova încalcă legile prin tipărirea de buletine de vot în regiunea separatistă Transnistria înaintea alegerilor prezidențiale din această săptămână, scrie Reuters.
Autoritățile pro-europene din Moldova l-au convocat deja pe ambasadorul rus pentru a se plânge de decizia de a deschide șase secții de votare în enclava pro-rusă. Guvernul central a declarat că această măsură a încălcat un acord care prevedea permiterea votului la o singură secție de votare la ambasada rusă din Chișinău.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
